Unicameralul lui Traian Băsescu, respins de CCR

Definitiv. Marota  propagandistică a lui Traian Băsescu privind Parlamentul unicameral este istorie. Judecătorii CCR (probabil mai puţin cei pro Băsescu) au demontat discursul preşedintelui din 14 ianuarie 2014. Parlamentul bicameral corespunde Constituţiei revizuite

Parlamentul bicameral este constituţional

Judecătorii CCR au constatat, cu majoritate de voturi, că articolul din legea de revizuire a Constituţiei care prevede forma bicamerală a Parlamentului, „nu încalcă prevederile constituţionale”.  Concret, art.61 (2) – „Parlamentul este alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor”, nu contravine art. 152, cel care prezintă limitele revizuirii, adică, în termeni populari, ce nu se poate schimba la Constituţie. Prin această decizie, începând de duminică noaptea, nici Traian Băsescu şi nici altcineva nu mai pot susţine că în România parlamentul trebuie să fie compus dintr-o singură Cameră, pentru că aşa s-a votat la un referendum CONSULTATIV (fără rezultat obligatoriu).

Preşedintele a mai primit o lovitură. Morală de această dată. Judecătorii CCR au solicitat în unanimitate eliminarea din lege a unor articole. Atenţie, eliminare nu înseamnă că respectivele articole încalcă limitele constituţionale ale revizuirii, ci pur şi simplu nu au ce căuta în Constituţie, nu au rang şi putere de articol constituţional.  Un astfel de articol este şi art.62 (3) „Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale”. După cum se ştie, Traian Băsescu a ţinut morţiş ca această prevedere să fie inclusă în Constituţie, deşi toţi juriştii au explicat numărul de parlamentari se stabileşte prin lege organică.

Discursul din 14 ianuarie infirmat la Curte

Pe 14 ianuarie 2014, în cadrul uneia dintre foarte desele sale ieşiri de la „18.30”, Traian Băsescu făcea următoarea declaraţie:

„În sfârşit, aş vrea să discut despre ultima trăsnaie a alianţei USL, cea cu Constituţia pe care vor s-o treacă prin referendum, odată cu europarlamentarele. Este în regulă, dar va trebui să ţină cont de câteva lucruri foarte importante. Primul şi cel mai important este Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012 – deci e proaspătă, de un an şi jumătate -, în care se spune că este obligatorie respectarea rezultatului referendumului care viza parlament unicameral şi număr maxim de 300 de parlamentari. Nu cred că la un interval atât de scurt Curtea Constituţională îşi va schimba jurisprudenţa (…) Eu nu cred că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de Curtea Constituţională pentru că referendumul nu este consultativ la aplicare, este consultativ pentru că trebuie pus în aplicare de o altă instituţie, în cazul nostru Parlamentul”.

Practic prin această declaraţie, Traian Băsescu dădea o indicaţie clarăjudecătorilor CCR cum să soluţioneze problema sistemului parlamentar din legea de revizuire a Constituţiei. Pentru Traian Băsescu nu a contat faptul că orice modificare adusă sistemului parlamentar NU intră sub incidenţa art. 152 din Constituţie, nu a contat faptul că în Constituţia în vigoare se precizează expres că referendumul naţional (cu excepţia celui pentru aprobarea revizuirii Constituţiei şi a celui privind demiterea preşedintelui) este unul consultativ, nu a contat nici faptul că referendumul din 2009 nici măcar nu trebuia validat, pentru că legea interzice ca tema referendumului să fie una ce ţine de revizuirea Constituţiei (schimbarea sistemului parlamentar se face doar prin Constituţie), nu a contat că într-o decizie anterioră chiar judecătorii CCR au arătat că sistemul bicameral prezintă avantaje mai multe decât cel bicameral. Traian Băsescu a invocat un paragraf din dintr-o decizie a CCR, dar care invoca o serie de consideraţii pur teortice şi nicidecum o decizie în sine. Un paragraf prin care judecătorii CCR şi-au arătat bunăvoinţa pentru Traian Băsescu.

Evident, poate declaraţia – indicaţie a lui Traian Băsescu în anumite condiţii ar fi fost pusă în practică de judecătorii pro Băsescu de la CCR. (De altfel, nefiind vorba de unanimitate, înseamnă maxim 4 judecători s-au pronunţat pe „linia” Băsescu)

Numai că prin plecarea Iuliei Motoc la CEDO, Traian Băsescu a pierdut un judecător care îi era favorabil şi o majortate cvasi-sigure la CCR

Viitorii traseişti nu-şi vor mai face grupuri parlamentare

Tot din cauza pierderii unui judecător favorabil, alte două articole neagreate de PDL şi Traian Băsescu au primit undă verde de constituţionalitate, cu majoritate. Primul este art.64 (3) Senatorii şi deputaţii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi” – consecinţa, un viitor „UNPR” nu îşi va mai putea face grup parlamentar oficial şi nu va mai putea obţine funcţii de conducere.

Al doilea, art. 107¹ – „Prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.