Va părăsi Grecia zona euro cu sprijinul lui Putin?

Pe 9 aprilie, Grecia va trebui să ramburseze 458 de milioabe de euro din datoria la FMI. Pe 8 aprilie, premierul Alexis Tsipras se va întâlni cu Vladimir Putin. Jurnalista Coralie Delaume vorbește pentru Le Figaro despre începutul unei bulversări politice și economice uriașe pentru Uniunea Europeană.

E greu de văzut ce se întâmplă în negocierile dintre Grecia și restul Europei. Ce se întâmplă mai exact? Alexis Tsipras a capitulat sau va întoarce lucrurile în favoarea sa?

Nu pot să spun încă dacă a întors lucrurile în favoarea lui. Dar nu a capitulat. Și totul pare să indice că nu o va face, spre marea nemulțumire a celor care sperau să-l vada rapid ”deziluzionat de realitatea puterii”.

În această săptămână, Grecia mai trebuie să trimită o dată o listă cu reforme ”partenerilor” europeni, pentru a fi examinată de ”grupul de la Bruxelles”, așa cum a fost rebotezată ”troica”. Un acord asupra acestor reforme ar permite țării să obțină un ajutor suplimentar de 7,2 milioarde de euro. Dar acordul nu a fost atins. Guvernul grec a făcut concesii. A vorbit mult, spre exemplu, despre reluarea privatizării portului Pireu cu compania chineză de transport maritim Cosco. Am prezentat acest lucru ca pe un semnal al capitulării Greciei.

Însă nu este atât de simplu. De fapt, Atena a transmis Chinei un semnal amical, după ce China a cumpărat obligațiuni grecești pe termen scurt în valoare de 100 de milioane de euro. Trebuie să știm că Banca Centrală Europeană, care jocă un rol extrem de confuz în aceste negocieri, a cerut cu câteva zile înainte băncilor comerciale grecești să nu mai cumpere obligațiuni ale statului. Prin urmare, Atena trebuie să găsească urgent o soluție pentru a se menține pe linia de plutire.

Situația pare blocată între Grecia și creditorii sai, cu două piedici principale. Grecii nu vor nici reeformarea sistemului de pensii, nici o liberalizare a pieței muncii. Până acum, singuri împotriva tuturor – trebuie amintit că nicio țară din UE nu le-a oferit nici cel mai mic sprijin, nici măcar guvernele de ”stânga” – grecii se țin tari cu un curaj care impune respect.

În momentul crucial 9 aprilie, statul elen trebuie să ramburseze 458 de milioane de euro FMI-ului. Pe 8 aprilie, Alexis Tsipras se va întâlni cu Vladimir Putrin. Este o coincidență?

Dacă, în lipsa unor aliați europeni, Grecia este tentata să se îndrepte spre China, ea trebuie cu atât mai mult să joace cartea rusă. Pentru că legăturile dintre cele doua țări sun vechi, un lucru pe care l-a amintit recent Alexis Tsipras. Întrebat de presa rusă și făcând referire la nazism, el a spus: ”că o apropiere intre cele două țari își are rădăcinile în relațiile frățești dintre cele două popoare, pentru că amândouă au dus o luptă comună într-un moment crucial al istoriei”.

Deci relațiile se intensifică. Săptămâna trecută, spre exemplu, ministrul grec al Energiei, Panagiotis Lafazanis a fost la Moscova. Scopul lui a fost de a discuta cu rușii despre gazele naturale, în special despre traseul viitoarei Turkish Stream. Ne amintim că printre alte prostii pline de consecințe, ”europenii” s-au crezut deștepți când au aplicat sancțiuni Rusiei în chestiuynea Ucrainei. În replică, Putin a anulat proiectul South Stream și apoi s-a propiat de Turcia pentru un proiect alternativ, Turkish Stream. În mod obligatoriu, din motive geografice, Grecia va fi parte a acestui proiect.

Mai există un motiv pentru o apropiere: armamentul. Pe această temă, potrivit presei elene, ministrul Apărării Panos Kammenos pare să fugă după doi iepuri deodată. Discută cu SUA și Rusia – unde va trebui să se ducă în curând – pentru același lucru: să găsească alți parteneri în locul celor europeni. De fapt, în timp ce noul guvern este pe cale să deschidă câteva dosare vechi și când au apărut o serie de scandaluri de corupție în care sunt implicate întreprinderi germane, pare logic ca Atena să caute să-și diversifice furnizorii…

Rațiunile unei apropieri între Grecia și Rusia sunt numeroase și rezultă direct din modul deloc prietenesc în care ”europenii” au tratat fiecare dintre aceste țări. Cât despre legătura dintre vizita lui Tsipras la Moscova și rambursarea de pe 9 aprilie… nu știu. Oricum, The Telegraph scrie că Grecia nu are cum să respecte toate obligațiile. Nu poate să plătească salariile funcționarilor și să ramburseze și banii FMI-ului. Ziarul britanic cita și un oficial grec: ”Sumntem un guvern de stânga. Dacă vom ave de ales între a înceta plățile către FMI și a înceta plata salariilor nu vom avea nicio ezitare”.

Grexit este în continuare o ipoteză credibilă?

Mai mult ca oricând. Încercând tot ce e posibil, Tsipras a arătat națiunii cât de dogmatică și lipsită de înțelegere este UE. El a pregătit și starea de spirit. Chiar dacă ieșirea din zona euro nu a făcut parte din programul electoral al Syriza și chiar dacă majoritatea grecilor nu doresc acest lucru, ei trebuie să observe în acest moment că nu au de ales decât între ieșirea din euro sau capitulare. Or, refuzul de a fi umiliți în continuare de către UE a avut un rol important în victoria stângii radicale…

Pe de altă parte, și restul Europei se pregătește pentru asta. Acum câteva zile, jurnalistul Jean Quatremer anunța pe Twitter ca se va institui un control al capitalului grec după 10 aprilie. Ne apropiem… Site-ul grec To Pontiki relata că responsabilii europeni se gândesc la introducerea în Grecia a unei ”monede duble”. Altfel spus, dacă țara nu poate emite euro, atunci va putea tipări certificate de datorie IoU (I owe you) pentru a face față obligațiilor interne și externe. S-a parcurs deja o parte din drum: Grecia este deja cu un picior afară.

Acest Grexit va fi dublat deci de o apropiere de Rusia. Care ar fi consecințele geopolitice pentru Europa?

Consecințele geopolitice: ei bine, iata un lucru care nu pare să intereseze pe nimeni. Toată lumea pare convinsă că geopolitica este o rămășiță a secolului XIX, iar noi suntem acum în epoca economiei și a contabilității. Procentul datoriilor, deficitul public par singurele lucruri care preocupă această Europă, devenită o gaură neagră politică!

Dar se poate sa asistam la niste reașezări surprinzătoare. Am vorbit de intensificarea discuțiilor ruso-elene, despre apropierea dintre ruși și turci pe proiectul Turkish Stream, dar trebuie să ne amintim și că Rusia este legată tradițional de Cipru. Or, se poate ca niciuna dintre aceste două țări să nu fie de acord cu modul în care a fost ”salvat” Ciprul în 2013. Să ne amintim că Europa i-a obligat să plătească pe cei cu conturi mai mari de 100.000 de euro, printre care și ruși. Aceasta s-a făcut prin interzicerea scoaterii capitalului din Cipru. Acum, aceste țări anunță o mică revanșă: Putin și Nicos Anastasiades au semnat în martie un acord care permite marinei ruse să folosească porturile din Cipru.

Una peste alta, Uniunea Economică și Monetara se destramă tot mai mult. Lipsiți de luciditate, ”europenii” nu mai înțeleg ce li se întâmplă. Dintr-o dată, ei, care se așteptau ca Rusia să fie doar în Ucraina, o văd acum instalându-se liniștită în Mediterana. Economic și politic, această Uniune Europeană este un ”fiasco rotund” – putem constata uniformitatea perfectă a dezastrului din orice unghi am privi-o.