Vacanța în pandemie: Cât au cheltuit românii în afara ţării

Românii au cheltuit anul trecut pe vacanţele în afara ţării circa 2,6 miliarde euro, jumătate faţă de suma cheltuită în 2019, conform datelor Băncii Naţio­nale a României.

Românii nu au mai plecat la fel de mult în vacanţe în străinătate, dar nici străinii nu au mai venit, astfel că turiştii străini sosiţi în România au cheltuit doar 1,2 miliarde euro în 2020, cu 60% mai puţin faţă de 2019, scrie ZF.

Deficitul din turism a fost anul trecut de 1,3 mld. euro, ceea ce arată faptul că apetitul ro­mâ­ni­lor de a pleca în vacanţe în afara ţării este mai mare decât cel al străinilor de a veni în ţara noastră.

Dezastrul din turism este confirmat şi de Institutul Naţional de Statistică, astfel că nu­mă­rul turiştilor sosiţi în unităţile de cazare în 2020 a fost similar cu cel din 2010, adică circa 6 mi­lioa­ne, ceea ce trimite industria cu zece ani în urmă.

Totuşi, industria turismului din România a fost semnificativ afectată de criza pandemică, iar acest lucru se poate observa din ultimele date de la Statistică care arată situaţia pe întreg anul 2020.

Astfel, numărul turiştilor sosiţi anul trecut a fost de doar 6,3 milioane.

Cu toate acestea, ponderea românilor în totalul turiştilor sosiţi în unităţile de cazare din România a urcat pentru prima dată peste 90% în 2020. În ultimii zece ani, ponderea turiştilor români în totalul celor care s-au cazat în unităţile de cazare se aflat undeva la 78%.

Deşi apetitul românilor pentru a călători a fost ridicat, multe ţări europene au impus restricţii pentru călătorii români pe fondul creşterii numărului de cazuri şi a ratei de infectare din România. Astfel, opţiunile românilor pentru a-şi petrece vacanţa au fost destul de restrânse. Chiar dacă românii nu au mai putut pleca la fel de mult ca în anii trecuţi să îşi petreacă vacanţele în străinătate, în 2020, ţările preferate de turiştii români au fost Bulgaria, Grecia şi Turcia.

La aproape un an de la debutul crizei pandemice, restricţiile pentru industria turismului şi HoReCa din România sunt încă în vigoare, iar în acest timp nu a existat un ajutor concret destinat exclusiv industriei din partea statului, ceea ce face şi mai dificilă treaba antreprenorilor de a ţine în viaţă propriile businessuri.

Un sfert dintre unităţile de cazare şi restaurantele din România riscă să nu se mai deschidă, iar acest lucru se întâmplă pe de o parte din cauza lipsei resurselor financiare, iar pe de altă parte, din cauza lipsei de predictibilitate. La nivel european turismul a fost grav afectat, iar o revenire completă a acestei industrii ar putea să se producă abia începând cu anul 2023, conform studiului Deloitte European Hotel Industry.

Scăderile de circa 60% înregistrate în 2020 trimit industria în urmă cu zece ani, perioadă în care turismul s-a aflat pe un trend ascendent, 2019 fiind unul dintre cei mai buni ani în ceea ce priveşte veniturile companiilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

2 Comentarii

  1. Alt articol scris cu picioarele!Deficitul in ramura de turism nu ar trebui calculata intre sumele cheltuite de romani pe vacantele externe si sumele incasate de la turistii straini, ci intre incasarile totale din Romania si cheltuielile facute de romani pe vacante in strainatate!

  2. O intrebare indiscretă,.Ce puii mei face un ANAF ?? Uite are clienți de văzut, ca de unde și in care fel au realizat venituri de umblă lela in lume, mai ales prin paradisuri fiscale..? De ce nu este ”investitor autohton” in vre-o lucrare patriotică, poate chiar de plantat păduri, sau de curățat râuri, de mizeria neaoșă românească..Să spargi bani furați, nu e mare scofală.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.