Iată cele 12 recomandări pentru România din Raport

Comisia Europeana

Comisia Europeană are 12 recomandări pentru ca România să-și „întărească” sistemul judiciar.

Recomandările din raportul MCV sunt:

Recomandarea 1: punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari care este în curs de elaborare în Parlament sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat

Recomandarea 4: în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul și parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, averi nejustificate), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul
civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

Recomandarea 5: guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a aborda problema executării hotărârilor judecătorești și a aplicării jurisprudenței de către administrația publică, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, guvernul ar trebui să elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: membrii Consiliului de management strategic al sistemului judiciar, și anume ministrul justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a răspunderii. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul întrunirilor generale ale instanțelor și ale parchetelor

Recomandarea 8: asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflicte de interese sau de corupție detectate, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi

Recomandarea 10: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Comisia de la Veneția și GRECO ar putea oferi asistență în ceea ce privește luarea acestor măsuri. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile și sancțiunile disciplinare și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

11 Comentarii

  1. Raport MCV 2019: Funcționarea Secției speciale a confirmat temerile că poate fi utilizată ca instrument de presiune politică.
    Experții CE sustin ca au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.
    Caz concret MENTIONAT in MCV e C. Kovesi: „Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-șef a DNA, care candida și pentru funcția de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o Decizie a ÎCCJ a calificat drept ILEGALE măsurile preventive aplicate”.
    Alt exemplu e cel al deciziei Secției speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, deși secția NU avea competență.
    „Secția specială a inițiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai CE și ai personalului acesteia în urma unei plângeri din 30 ianuarie 2019 prin care aceștia erau acuzați de abuz în serviciu, comunicarea unor informații false și înființarea unui grup infracțional organizat în legătură cu întocmirea raportului MCV din noiembrie 2018. Ancheta respectivă îl viza și pe procurorul general în exercițiu. Comisia reamintește faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile, atașat la tratate, membrii CE și ai personalului acesteia beneficiază de IMUNITATE juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru. În pofida lipsei de competență a autorităților române în această privință, Secția specială a înregistrat cazul la 11 februarie și l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de probe”.

  2. lili, cum de mcv-ul nu s-a aratat ofruscat de amestecul plavanului in justitie???? sau la el se poate??? mcv, redactat de niste functionari imbecili, vorba lui zegrean: informatii luate de la tv si de la oneghe-uri.

  3. MCV și cele 12 Porunci! Acesta nu este planul de măsuri al Consiliului național al Sindicatelor? Nu cred că în “regimul de tristă amintire” cuiva îi tecea prin cap atâta democrație magistratorească. Mai trebuiau ședințe lunare cu plan de masuri pe tribunal, cine răspunde, cine urmărește etc… Parcă vorbim de o categorie profesională de elită care aplică legile votate de parlament. Despre cum și-a bagat dracul coada protocoalelor SRI Justiție, ingerințele președintelui României prin recomandari și atenționari sistematice, și santajele DNA sau cine o fi prin arhivei Sipa nimic? Căte din cele 12 porunci sunt redactate de sinistra Macovei? Ce comunism stalinist a ajuns UE!

  4. Am putea sa ne stergem cu el, dar intinde… ne chinuim de ani de zile sa schimbam CP si CPP asumate pe vremea guvernarii PDL, care au zeci-sute de articole declarate neconstitutionale, de ce ne chinuim? pentru ca Iohanis si ai lui bombardeaza CCRul cu sesizari. Se recomanda practic Parlamentului sa ridice din oficiu imunitatea oricarui membru, pe orice dosar penal deschis de DNA… care multe din ele nici nu intrunesc elementele probatorii care ar justifica deschiderea. Se vorbeste de transparenta in numirile procurorilor, pai e concurs, se aproba sau nu de CSM si se numeste de Ciolanis. Pana una-alta, singurele institutii netransparente sunt sectia de porcusori a CSM si Presedintia.
    De observat ca nici anul asta nu se spune nimic de ingerintele sau folosirea unui serviciu de informatii ca organ de acheta penala. Nimic despre rapoartele IJ care au dezvaluit cum intelege sa eludeze legea DNA pentru a obtine urmariri/supravegheri.. cum deschid si tin in nelucrare cu anii dosare. Nimic despre numarul extrem de mare de achitari incasate de DNA in ultimii 2 ani, ar trebui sa fie un semnal de alarma asupra profesionalismului DNA-ului pe care-l aplauda ca prostii aia din UE. Aia in Parlamentul European aplauda ca focile daca imbraci orice nelegiuire in haina luptei anticoruptie, drepturile minoritatilor si refugiatilor.

  5. Ar fi cazul ca Romania sa faca public pipi pe acest raport de kkt. Sa vedem ce-ar face atunci figurantii aia puturosi, habarnamisti si rau intentionati de la Bruxelles. Exact NIMIC pentru ca stiu si ei adevarul. Dar pentru asta trebuie sa ai politicieni nevanduti si profesionisti.

  6. Recomandarile sunt recopiate dupa textele vechi ale codoasei basesti Monika. Nimic nou, aia sunt niste pacalici perversi!

  7. Numirea procurorilor „.. cu sprijinul Comisiei de la Veneția.” Sa inteleg ca justitia sa fie facuta la comanda Comisiei de la Veneti? „…precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.” adica sa ne inspiram de „transparenta” nemernicii de Pruna? ” Comisia de la Veneția și GRECO ar putea oferi asistență în ceea ce privește luarea acestor măsuri.” Adica ei sa hotareasca ce legi trebuie facute? Bai ticalosilor, voi ati numit o infractoare, pe Kovesi, comisar fara nici o jena, si acum veniti sa ne dati sfaturi? Stiti ce? Stergeti-va la fund cu acest MCV totalmente politic! Ne-am saturat de dubla masura si de tradatori! Rabdarea noastra este la capat! Romania este o tara suverana, nu colonia vostra pe care sa o furati dupa bunul plac! Nu va convine? Organizati ROEXIT!

  8. Cele 12 „recomandari” care trebuie OBLIGATORIU indeplinite! Daca sunt doar recomandari, de ce trebuie indeplinite?

  9. Curios … dar oare legea mai este obligatiorie ptr magistrati?!

    Si lilico ia zis .. cum stam cu imunitatea? Adica un functinar al Bruxelului are dreptu sa faca orice in Romania si … e imun?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.