(VIDEO) Klaus Iohannis, în Ungaria. Ce le-a spus maghiarilor

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Budapesta, că suntem deschişi să sprijinim investiţiile ungare pe tot teritoriul ţării noastre şi se vor încuraja companiile româneşti să investească în continuare în Ungaria.

Totodată, în cadrul discuţiilor dintre cei doi a fost abordată situaţia din plan regional, european şi global. Iohannis a spus că România va acorda Ucrainei un sprijin militar important.

Vă prezentăm declarațiile lui Iohannis, integral

„Doamnă Președinte, vă mulțumesc pentru invitație! Pentru mine și delegația mea este un lucru foarte bun că am fost invitați și că am venit astăzi aici, în Budapesta.

Înainte de a mă referi la rezultatele vizitei mele de astăzi, dați-mi voie să exprim din nou condoleanțe pentru trecerea în neființă a fostului Președinte ungar László Sólyom.

Vizita mea astăzi la Budapesta, la invitația doamnei Președinte Katalin Novák, constituie un semnal important privind dezvoltarea viitoare a relației noastre bilaterale. Am continuat astăzi dialogul cu doamna Președinte, după vizita sa de la București, de anul trecut, și după Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București, unde am fost împreună în septembrie.

Am exprimat disponibilitatea deplină a autorităților române de a acționa pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale și de a oferi și mai multă substanță Parteneriatului Strategic dintre țările noastre.

România urmărește ca acest dialog să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de originea lor etnică.

România promovează o abordare deschisă, transparentă, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă. Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate. Trebuie să existe, de ambele părți, hotărârea de a privi viitorul relațiilor noastre într-o perspectivă axată pe dezvoltare, cooperare, identificarea elementelor care ne unesc și a intereselor similare, mai degrabă decât a celor care ne dezbină.

Am subliniat că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul înrudit.

Am reluat și aspectele care țin de protejarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, în special, sigur, care țin de mass-media și de educația în limba maternă.

Am discutat astăzi și despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării noastre economice și sectoriale, de dezvoltarea infrastructurii și asigurarea securității energetice.

Am subliniat că, în viziunea părții române, cooperarea economică trebuie structurată prin proiecte de interes comun, nediscriminatorii pe criterii de etnie, care să nu fie limitate doar la anumite părți ale României și care trebuie finanțate cu respectarea legislației românești și europene, precum și cu acordul părții române. Suntem deschiși să sprijinim investițiile ungare pe tot teritoriul țării noastre și vom încuraja companiile românești să investească în continuare în Ungaria.

Am abordat și cele mai importante subiecte de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva deținerii, de către Ungaria, a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului viitor. Am reiterat angajamentul României pentru avansarea agendei europene, pentru a avea o Uniune unită, mai puternică și mai rezilientă.

Avem nevoie de o Uniune capabilă să răspundă prin soluții comune provocărilor unui context internațional foarte complicat.

Discuțiile noastre au evidențiat sprijinul ambelor state pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii. Am reiterat susținerea fermă a României pentru adoptarea până la finele acestui an a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova.

Am abordat în cadrul discuției noastre și subiectul aderării României la Schengen – prioritatea noastră europeană. Contăm și pe mai departe pe sprijinul Ungariei și vă mulțumesc, doamnă Președinte, pentru că ați expus foarte clar sprijinul pentru această extindere.

Am discutat, de asemenea, despre situația din plan regional, european și global, profund afectată de războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Am reafirmat că sprijinul consistent al României pentru Ucraina va continua atât timp cât va fi nevoie, așa cum am discutat cu Președintele Zelenski ieri la București. În acest context, am prezentat eforturile României pentru a crește capacitatea de tranzit pentru continuarea facilitării transferurilor de cereale ucrainene pentru a nu permite o agravare a crizei alimentare globale.

În ceea ce privește situația de securitate la Marea Neagră, am reiterat faptul că reacția rapidă a NATO și a Aliaților la incidentele recente cu drone, care au adus atingere inclusiv teritoriului României, prin întărirea capacităților de monitorizare și supraveghere, a fost exemplară și continuăm demersurile pentru desfășurarea de echipamente aliate de sprijin.

Am discutat și despre aderarea Suediei la NATO, care este necesară pentru consolidarea Alianței.

Doamnă Președinte, vă mulțumesc pentru discuțiile foarte bune, de substanță și foarte deschise. Fie ca această vizită a mea aici să constituie un pas semnificativ în direcția ameliorării semnificative a relațiilor dintre statele noastre. Suntem vecini, avem oportunități foarte bune de colaborare economică și cred că este important să le folosim. Mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist (traducere): Cum evaluați ceea ce se întâmplă în Israel, războiul din Israel și dacă asta poate să aibă impact asupra Europei, consecințe în Europa și eventual asupra războiului din Ucraina?

Președintele României: În ce privește situația din Israel, eu am condamnat din prima clipă atacul terorist de mare amploare asupra Israelului și am spus imediat că Israelul are tot dreptul să se apere. Imaginile pe care le vedem sunt imagini de groază. Sute și sute de civili măcelăriți de acest atac terorist de amploare. Acest atac trebuie condamnat prin toate formele diplomatice de exprimare și speranța noastră este să se termine această situație cât se poate de curând. Noi suntem solidari cu Israel, și România, evident, este pregătită să intervină cu ajutoare atunci când acestea vor fi solicitate. În ce privește impactul acestui război, el va exista, deci acest atac terorist de amploare asupra Israelului va schimba multe relații, și nu numai în Orientul Mijlociu, ci în plan global vor exista anumite schimbări de abordări. Și în ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, din păcate, putem să constatăm că acest atac terorist asupra Israelului este, evident, în sprijinul Rusiei, fiindcă atenția mondială acum trebuie să se îndrepte spre două focare. Vom afla cine a stat în spatele acestui atac și care a fost strategia politică, dar urmări cert vor fi peste tot.

Jurnalist: Spuneați, în cuvintele dumneavoastră de început, că s-a discutat, și problema abordată a fost cea legată de extinderea spațiului Schengen. Cum ar putea efectiv Ungaria să sprijine și care sunt argumentele pe care le aduc vizavi în relația cu Austria pentru ca aceasta să nu exercite dreptul la veto?

Președintele României: Intrarea României în spațiul Schengen ar face spațiul Schengen mai sigur și mai puternic, ar face granița exterioară, externă a Uniunii mai solidă și mai bine apărată, și ar fi un cert câștig în relația economică dintre Ungaria și România. Ungaria a fost din capul locului un partener foarte corect și ferm în această chestiune, și a exprimat de la început opinia că este pentru aderarea României la spațiul Schengen și mulțumim pentru această atitudine fermă. În continuare, evident, pe căile diplomatice bine cunoscute de Budapesta poate în continuare să încerce să lămurească și pe vecinii Ungariei mai din Vest că așa stau lucrurile. Repet: nu există niciun argument contra aderării României. Dacă ar fi să ne luăm doar după procedură, așa cum în repetate rânduri în toate forumului europene spunem că nu trebuie să politizăm procedurile tehnice și să respectăm toți pașii care sunt prevăzuți în tratate și regulamente, dacă ar fi să le luăm ad literam, România trebuia să fie în Schengen de mulți ani. Nu suntem, și în continuare noi am înțeles că este nevoie să convingem partenerii noștri că suntem un câștig pentru spațiul Schengen. Ultimul argument adus de cei care s-au opus a fost un pic greu de înțeles. Afirmația lor a fost că ei nu au nimic împotriva României și a Bulgariei, dar spațiul Schengen nu funcționează bine și atunci ei sunt împotrivă. Părerea mea: că aderarea României la spațiul Schengen, și al Bulgariei, nu ar face doar spațiul Schengen mai puternic, ar înlesni și negocierile de îmbunătățire a procedurilor din Schengen. Oricum am privi-o, aderarea României ar fi un câștig pentru Uniunea Europeană, doar că încă nu toți au înțeles foarte bine acest lucru.

Jurnalist (traducere): Vreau să vă întreb dacă s-a vorbit despre cooperarea energetică dintre cele două țări. Întrebarea este dacă ambele țări negociază în acest moment cumpărarea de gaz sau alte surse de energie, sau dacă există posibilități ca programul Neptun să se lanseze.

Președintele României: Foarte bună întrebare. Noi toți suntem într-o etapă nouă, importantă și definitorie pentru economia europeană. Dorim să mergem spre o economie verde, care se bazează în principal pe resurse energetice regenerabile. Și avem ambiția, este o decizie a Consiliului European, ca până în anul 2050 să avem o economie neutră din punct de vedere al emisiilor. Acest lucru este posibil dacă trecem economiile noastre pe resurse regenerabile, dar până atunci economiile noastre trebuie nu doar să supraviețuiască, ci și să se dezvolte și să crească, și atunci cu toții avem nevoie de resurse pentru tranziție. Pentru România, chiar dacă avem o proporție mare deja de regenerabile, sursele energetice de tranziție sunt gazul natural și energia nucleară, pe care le folosim, și pe unele, și pe altele. România dispune de resurse de gaz natural pe teritoriul terestru, dar în ultima vreme s-au găsit resurse importante și în zona apelor teritoriale, zona coastei. O investiție acolo este planificată de o asociere între două companii, una europeană și una românească. Nu vreau să le nominalizez, dar se progresează și ne așteptăm ca în viitorul destul de apropiat această resursă să poată fi exploatată. În acest caz, este foarte clar că România poate să devină un partener și un furnizor relevant de energie pentru Ungaria și cred că ar fi un lucru foarte bun, fiindcă și Ungaria, și România, și toată Europa vrea să se decupleze de resursele rusești. Vrem să avem alte surse de energie. Sigur, în detaliu aceste chestiuni se rezolvă pe o bază comercială, sunt companiile care vor exploata, companiile care transportă, companiile care importă, dar, ca să funcționeze aceste lucruri foarte bine, este nevoie de o interconectare bună între economiile noastre și, concret, de o interconectare fizică bună, și am înțeles că există dorința de ambele părți de a face pași hotărâți în această direcție. Deci, iată o oportunitate foarte bună pentru România și Ungaria să devină parteneri strategici și în domeniul energiei.

Jurnalist: Domnule Președinte, ce sprijin militar va acorda România Ucrainei?

Președintele României: Un sprijin militar important. Astăzi nu, nici mâine. După ce se termină războiul, cu siguranță se pot declara toate detaliile. Până atunci, cu siguranță, atunci când este nevoie să se detalieze, Ministerul Apărării va face aceste chestiuni și nu Președintele României. Dar cred că a observat toată lumea că ieri, în conferința de presă, împreună cu președintele Zelenski, am spus că România sprijină Ucraina umanitar, militar și așa mai departe. Eu consider că este un lucru bun, este un lucru important. Ucraina luptă pentru libertate, pentru suveranitate, pentru teritoriu național, și noi, care suntem pe Flancul Estic și știm cât de grea poate să fie această luptă, îi sprijinim pe ucraineni. Detalii despre aceste chestiuni nu dăm fiindcă nu este foarte bine în timp de război să dai prin media toate detaliile opozantului sau adversarului. Nu este nici logic, nici util, dar aceste chestiuni sunt foarte serioase, ele se negociază între ministerele de resort și noi credem că și această colaborare este o bază serioasă pentru viitorul nostru Parteneriat Strategic cu Ucraina”.

Ce a spus și președinta Ungariei

 Iohannis a fost primit, miercuri, la Budapesta, de omologul ungar, Katalin Novák.

Administraţia Prezidenţială a transmis că „vizita are loc în contextul unei dinamici crescute a contactelor la nivel înalt, după vizita oficială efectuată de preşedintele Katalin Novák la Bucureşti, în septembrie 2022, şi participarea la cel de-al 8-lea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Românei în septembrie 2023”.

„Este prima vizită la nivel de şef de stat la Budapesta în ultimii 14 ani şi reprezintă o ocazie pentru a discuta, la acest nivel, despre stadiul relaţiei de Parteneriat Strategic şi despre perspectivele de dezvoltare a acestuia, precum şi despre modalităţile concrete de aprofundare a dialogului bilateral”, precizează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis va arăta, la Budapesta, că Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări „reprezintă un instrument fundamental, care a vizat structurarea cooperării bilaterale pe baze noi, moderne, pragmatice şi de respect reciproc, în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari, indiferent de etnie”.

Iohannis va reitera interesul şi deschiderea României pentru „o cooperare constructivă, pragmatică şi transparentă cu Ungaria”, „în vederea dezvoltării de proiecte de interes comun şi a obţinerii de rezultate concrete, pe baza şi în spiritul principiilor şi valorilor incluse în documentele fundamentale care definesc parametrii relaţiei bilaterale”.

Cei doi preşedinţi vor analiza situaţia actuală la nivel regional, european şi global, prin prisma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe implicaţiile de securitate, energetice, alimentare şi privind lanţurile de distribuţie. În acest context, vor fi abordate şi măsurile de sprijin pentru cei mai afectaţi parteneri din regiune, în special Republica Moldova.

În ceea ce priveşte agenda europeană, se vor discuta priorităţile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pe care Ungaria o va deţine în a doua parte a anului 2024.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.