Von der Leyen propune un Consiliu European de Securitate: ce se întâmplă cu vetoul statelor?

Europa are nevoie de un „manual” pentru amenințările hibride

Europa are nevoie de propriul său „manual de acțiune împotriva amenințărilor hibride”. „Avem nevoie urgentă de un consens cu privire la modul în care să răspundem anumitor incidente. Celor care se situează sub nivelul unei agresiuni armate, dar care amenință în mod clar securitatea noastră națională. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un mecanism care să completeze Articolul 4 al NATO”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în discursul anual privind Starea Uniunii Europene, la Strasbourg.

Un mecanism european de răspuns la amenințări

„Atunci când un stat membru ar activa acest mecanism, toate statele membre s-ar reuni pentru a coordona un răspuns european”, a declarat von der Leyen cu privire la mecanismul propus. „Pentru a descuraja o escaladare suplimentară și pentru a-i atenua impactul.” Ea a mers chiar mai departe, afirmând că un Consiliu European de Securitate trebuie să devină o „realitate”.

În fața nevoilor „urgente” de apărare, trebuie creat un nou format care să îi includă pe aliați — precum Ucraina, Regatul Unit, Norvegia, Canada și alții implicați — a promis von der Leyen. „Urgența este clară. Iar principiul este simplu: securitatea Europei este indivizibilă”, a spus ea, aducând argumentul implicării Rusiei, potrivit guvernului de la Berlin, in tentativa de atentat cu drona pe aeroportul din Leipzig.

Ideea unui Consiliu European de Securitate revine în prim-plan

Ideea creării unui Consiliu European de Securitate, propusă anterior de Franța și Germania, a căpătat un nou impuls după invazia Rusiei în Ucraina. Acesta ar putea deveni un posibil rival al NATO, însă nu este clar dacă Mark Rutte sau Donald Trump ar susține un asemenea format, notează Euractiv.

Cele mai detaliate propuneri pentru un Consiliu European de Securitate au venit de la comisarul european pentru Apărare, lituanianul Andrius Kubilius. Dreptul de veto în politica externă și de securitate pe care îl au acum statele membre nu ar mai fi compatibil cu o asemenea structură. Marea Britanie, care a părăsit UE, ar putea fi integrată în acest ”consiliu de Securitate”, care ar avea putere de decizie în politica externă a statelor UE. Președintele Comisiei Europene (ales încă în spatele ușilor închise, în ciuda instituirii formale a principiului spitzenkandidat, care nu i-ar foi permis Ursulei von der Leyen să conducă Comisia, în primul mandat), președintele Consiliului European (ales de liderii statelor membre, nu direct de cetățeni) ar urma să fie membri permanenți ai acestei structuri care decide în politica externă a statelor UE.

Un Consiliu de 10-12 membri ar putea schimba regula vetoului

Angela Merkel a cerut în 2018 înființarea unui Consiliu European de Securitate, cu o componență prin rotație, în cadrul căruia deciziile importante să poată fi pregătite mai rapid.

”Exact de acest lucru este nevoie acum”, spunea, la inceputul acestui an, comisarul Kubilius.  ”Consiliul European de Securitate ar putea fi alcătuit din câțiva membri permanenți importanți, alături de mai mulți membri prin rotație, inclusiv statul membru care deține președinția Consiliului. La aceștia s-ar adăuga conducerea UE: președinții Comisiei și Consiliului. Iar atunci când s-ar discuta despre securitatea europeană în sens mai larg, ar trebui inclus și Regatul Unit.

În total, aproximativ 10-12 membri, cu misiunea de a discuta cele mai importante chestiuni de apărare, dintre care unele le-am menționat deja. Și nu doar să le discute, ci și să pregătească rapid decizii importante. Cred că acum este o sarcină urgentă să transformăm această idee în realitate. Iar prima sarcină a unui astfel de Consiliu European de Securitate ar fi Ucraina”, spunesa Kubilius.