Weekend cu o soprană argentiniană, studiourile Disney, lupta partizanilor

Spectacol aniversar de balet

Seara Balanchine de duminică, de la Opera Naţională din Bucureşti, este dedicată balerinei Cristina Hamel. După studii cu Floria Capsali, Elena Penescu Liciu şi Anton Romanowski, cunoscuta balerină a evoluat pe scena bucureşteană alături de nume consacrate ale baletului românesc, ca Gabriel Popescu, Gigi Căciuleanu, Pavel Rotaru, Ioan Tugearu, Marin Boeriu, George Bodnarciuc, Gheorghe Iancu, Cristian Crăciun.

Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

De cotidianul.ro - Autor
Weekend cu o soprană argentiniană, studiourile Disney, lupta partizanilor

Spectacol aniversar de balet

Seara Balanchine de duminică, de la Opera Naţională din Bucureşti, este dedicată balerinei Cristina Hamel. După studii cu Floria Capsali, Elena Penescu Liciu şi Anton Romanowski, cunoscuta balerină a evoluat pe scena bucureşteană alături de nume consacrate ale baletului românesc, ca Gabriel Popescu, Gigi Căciuleanu, Pavel Rotaru, Ioan Tugearu, Marin Boeriu, George Bodnarciuc, Gheorghe Iancu, Cristian Crăciun.

Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

Spectacol aniversar de balet

Seara Balanchine de duminică, de la Opera Naţională din Bucureşti, este dedicată balerinei Cristina Hamel. După studii cu Floria Capsali, Elena Penescu Liciu şi Anton Romanowski, cunoscuta balerină a evoluat pe scena bucureşteană alături de nume consacrate ale baletului românesc, ca Gabriel Popescu, Gigi Căciuleanu, Pavel Rotaru, Ioan Tugearu, Marin Boeriu, George Bodnarciuc, Gheorghe Iancu, Cristian Crăciun.

După plecarea din România, a desfăşurat o activitate internaţională ca maestru de balet şi pedagog în teatre lirice precum: Théâtre du Capitole (Toulouse), Scala din Milano, Deutsche Oper din Berlin, Opera din Bonn, Deutsche Oper am Rhein (Dusseldorf), pentru câteva dintre aceste instituţii semnând şi creaţii coregrafice. Cristina Hamel este membră a Confederaţiei Naţionale de Dans din Franţa şi este invitată ca membru sau preşedinte al juriului la numeroase competiţii coregrafice internaţionale.

În cele două lucrări celebre ale renumitului coregraf George Balanchine, „Valse Fantaisie”, pe muzica lui Mihail Glinka, şi „Serenade” pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski, ca şi în „Fuga. Marea fugă”, creaţie a maestrului Ioan Tugearu, pe muzică de Johann Sebastian Bach şi Ludwig van Beethoven, evoluează Corina Dumitrescu, Bianca Fota, Alexandra Gavrilescu, Laura Blică-Toader, Virgil Ciocoiu, Alin Gheorghiu, Vlad Mărculescu, Cristina Dijmaru, Bogdan Cănilă, Mihaela Soare ş.a.

La Bohème

Două poveşti de dragoste, derulate în atmosfera boemă şi romantică a Cartierului Latin, compun libretul celebrei operei semnate de Giacomo Puccini. Reprezentaţia programată sâmbătă, la Opera Naţională din Bucureşti, beneficiază de prezenţa sopranei de origine argentiniană Gisela Zivic (în rolul lui Mimi). Alături de aceasta, din distribuţie fac parte artiştii Operei: Marius Manea, Dorina Cheşei, Florin Simionca, Ionuţ Gavrilă, Mihnea Lamatic, Ştefan Schuller, Paul Basacopol, Adrian Ionescu, Constantin Negru. Orchestra, corul – coordonat de maestrul Stelian Olariu – şi corul de copii condus de Vasile Corjos vor evolua sub bagheta dirijorului Vlad Conta.

Dineu cu proşti

Şerban Ionescu şi Horaţiu Mălăele în Dineu cu proşti

Fabula bine împănată cu lovituri de teatru a dramaturgului şi scenaristului francez Francis Veber a devenit, sub bagheta regizorală a lui Ion Caramitru, un savuros spectacol, viu, alert, provocând râsul prin dialogurile explozive şi mişcările comice, păstrându-şi, în acelaşi timp, dimensiunea psihologică. În scenografia Florilenei Popescu Fărcăşanu evoluează Horaţiu Mălăele, Şerban Ionescu, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Costina Ciuciulică, Dorin Andone, Alexandru Georgescu. Vineri, la Sala Mare a TNB.

Regina Mamă

Piesa lui Mario Santanelli, în montarea semnată de Gelu Colceag, oferă un recital actoricesc, susţinut de Doamna teatrului românesc, Olga Tudorache. Dramaturgul aduce în scenă două personaje – Regina, o mamă autoritară şi posesivă, şi fiul ei, Alfredo, un jurnalist ratat şi nevrotic. Ajuns în casa mamei sale bolnave sub pretextul dorinţei de a o îngriji, Alfredo vine cu intenţia ascunsă şi cinică de a-şi salva cariera printr-un reportaj de senzaţie, consemnând în detaliu ultimele zile şi moartea bătrânei doamne. Între cei doi protagonişti se menţine un raport ciudat, de aparentă animozitate, de agresivitate verbală, o relaţie tensionată care, treptat, se destinde sub povara amintirilor, pentru ca în finalul surprinzător să capete accente tragice. În rolul fiului, Marius Bodochi. Scenografia este concepută de Ştefania Cenean, iar ilustraţia muzicală, de Gelu Colceag. Vineri, la Sala Amfiteatru a TNB.

Cu uşile închise

Trei poveşti de dragoste. Trei destine. O singură întrebare: infernul sunt ceilalţi? „Un spectacol scurt ca viaţa, dens ca viaţa, surprinzător ca viaţa, frumos ca viaţa”, pus în scenă de Mircea Anca, autor şi al scenografiei şi costumelor, după textul lui Jean Paul Sartre. În distribuţie: Carmen Ionescu, Iuliana Moise, Constantin Dinulescu. Vineri, la Sala 99 a TNB.

Camerista

Florina Cercel şi Liliana Tofan în Camerista

Un one-woman-show al unei mari actriţe, Florina Cercel. Piesa regizată de Dan Stoica este o adaptare a unei povestiri de Hermann Broch, scriitor austriac, propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură. O poveste despre patimă, despre plăcerile şi durerea unei iubiri interzise dintre o cameristă şi un nobil care încalcă bariera diferenţelor de castă şi despre dorinţa de răzbunare. Îi dă replica Liliana Tofan. Sâmbătă, la Sala Atelier a TNB.

Tragedia lui Carmen

În „La Tragedie de Carmen”, adaptare de Marius Constant, Jean-Claude Carrière şi Peter Brook după „Carmen” de Georges Bizet. Pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, alături de actori, publicul îi va putea asculta pe câţiva artişti ai ONB interpretând pagini celebre din opera „Carmen” de Georges Bizet, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Regia spectacolului îi aparţine actorului Ion Caramitru, costumele şi decorul sunt semnate de Maria Miu, iar luminile, de Chris Jaeger. „M-am apropiat fără sfială de această lucrare. De la prima lectură am simţit că sunt compatibil cu substanţa ei”, mărturisea Ion Caramitru. Duminică, la Sala Mare a TNB.

O noapte furtunoasă

Rică, Ziţa, Veta, Chiriac, Ipingescu şi Spiridon desfăşoară pentru dumneavoastră, încă o dată, vârtejul intrigilor amoroase şi ale „ambiţurilor”. Universalitatea artei lui Caragiale şi „onoarea de familist” a lui Jupân Dumitrache sunt apărate cu argumentele unei teatralităţi mai presus de culoarea locală, în montarea lui Felix Alexa şi scenografia semnată de Diana Ruxandra Ion. Evoluează Mircea Rusu, Orodel Olaru, Dan Puric, Mihai Călin, Rodica Ionescu, Irina Movilă, Ileana Olteanu. Duminică, la Sala Amfiteatru a TNB.

Dulcea pasăre a tinereţii

Povestea unui hoinar, Chance Wayne, care se întoarce în oraşul său natal, la braţul unei vedete de cinema în declin, spusă de Tennessee Williams, introduce spectatorul într-o lume a răului, în care drumul spre fericire poate deveni sinonim cu eşecul. Montarea lui Tudor Mărăscu, cu decorurile şi costumele Ioanei Cantuniari Marcu, se bucură de o distribuţie remarcabilă: Adela Mărculescu, Damian Crâşmaru, Sanda Toma, Ilinca Goia, Ionuţ Adăscăliţei, Marius Rizea, Armand Calotă. Sâmbătă la Sala Atelier a TNB.

Poker

O piesă de Adrian Lustig, pusă în scenă de Alexandru Tocilescu, în decorul creat de Puiu Antemir şi cu costumele Ancăi Răduţă. George Mihăiţă, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan şi Simona Stoicescu joacă pentru public o partidă în care miza sunt toate tarele unei societăţi debusolate, în care aranjamentul, mita, aroganţa, necinstea devin monedă curentă. „În această partidă de poker pe care autorul o joacă cu teatrul, rolul lui se rezumă la a face cărţile. De obicei, o carte, cu o singura piesă pe care nu o citeşte nimeni. Nici măcar corectorul. Dacă ia un premiu literar, înseamnă că n-a citit-o nici juriul”, afirma cu umor autorul. Sâmbătă, la Teatrul de Comedie.

Cui i-e frică de Virginia Woolf?

Emilia Popescu şi Ştefan Bănica în Cui i-e frică de Virginia Woolf?

Gelu Colceag propune o nouă montare a celebrei comedii a lui Edward Albee, în rolurile titulare strălucind actorii Emilia Popescu (Martha) şi Ştefan Bănică jr. (George). Scenografia îi aparţine Doinei Cupşa. Celor doi actori li se alătură Diana Cavallioti şi Constantin Diţă. Duminică, la Teatrul de Comedie.

Marchizul de Sade

Piesa americanului Doug Whright se adresează mai mult celor pasionaţi de chinurile creaţiei decât celor care vor să afle mai mult despre viciu. Florin Zamfirescu realizează un rol complex, secundat de Gelu Niţu, Irina Ungureanu, Jeanine Stavarache, Liana Mărgineanu, Relu Poalelungi, Gabriel Pintilei. Regia este semnată de Beatrice Rancea. Vineri, la Teatrul Odeon.

Şefele

Aplaudată de ani de zile, piesa lui Werner Schwab îşi păstrează prospeţimea şi prin problematica deosebit de actuală, şi graţie echipei alese de regizorul Sorin Militaru: Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin. Se adaugă scenografia Alinei Herescu şi, nu în ultimul rând, muzica semnată de Ada Milea. Sâmbătă, la Teatrul Odeon.

Căsătoria

Un spectacol memorabil după Gogol, în regia lui Yuriy Kordonskiy, inedit, modern, în care comedia este dublată de poezia amară a singurătăţii. Demersul regizoral este susţinut de decorul lui Mihai Mădescu şi scenografia Mariei Miu. Se remarcă jocul ireproşabil al actorilor: Victor Rebengiuc, Andreea Bibiri, Mariana Mihuţ, Irina Petrescu, Cornel Scripcaru, Doru Ana, Răzvan Vasilescu. Sâmbătă, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.

Sorry

O tulburătoare poveste de dragoste, plină de dramatism, plasată în Rusia. Întâlnirea dintre cei doi protagonişti, după 20 de ani, oferă două regaluri actoriceşti, Ion Caramitru şi Mariana Mihuţ, care se adaugă regiei semnate de Yuriy Kordonskiy la piesa lui Aleksandr Galin. Decorul, Nina Brumuşilă. O piesă despre sentimente, despre bani, despre fericire şi dificultatea atingerii ei. Duminică, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.

Oblomov

Mihai Constantin, Virginia Mirea în Oblomov

Un spectacol marca Alexandru Tocilescu după textul scriitorului Ivan Alexandrovici Goncearov, dramatizat de Mihaela Tonitza Iordache. În scenografia evocatoare a lui Dragoş Buhagiar, spectatorul se întâlneşte cu lenea şi nepăsarea”oblomovismului”, devenit concept existenţial. Se remarcă jocul actorilor Virginia Mirea şi Ion Besoiu, cărora le dau replica Mihai Constantin (în rolul titular), Constantin Dinulescu, Irina Petrescu, Şerban Cellea ş.a. Duminică, la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra.

39 de trepte

Adaptarea scenică a romanului poliţist „Cele treizeci şi nouă de trepte” de John Buchan a fost realizată de către Patrick Barlow, în 2005, pentru scena londoneză. Este povestea lui Richard Hannay, un londonez plictisit, a cărui viaţă devine brusc infinit mai interesantă după ce o femeie este ucisă în locuinţa lui. Cine este femeia? De ce s-a refugiat în apartamentul lui? Ce reprezintă acele misterioase „39 de trepte”? Învinuit de uciderea femeii, Hannay pleacă în misiune în Scoţia ca să găsească răspuns la aceste întrebări şi la altele tot atât de enigmatice… Regia îi aparţine lui Petre Bokor, scenografia este semnată de Nina Brumuşilă. Din distribuţie: Luminiţa Erga, Alexandru Jitea, Adrian Văncică, Alexandru Gheorghiu-Mike. Sâmbătă, la Teatrul Nottara.

Clipe de viaţă

Piesei lui William Saroyan, scrisă în 1939, i s-au atribuit Premiul Pulitzer, pe care autorul l-a refuzat, şi Premiul Asociaţiei Criticilor Dramatici din New York. La Bucureşti, ea a fost pusă în scenă prima dată de regizorul Liviu Ciulei cu o garnitură de actori de primă clasă, astăzi toţi dispăruţi: Gina Patrichi, Sandu Sticlaru, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Dumitru Furdui, Ana Negreanu şi Dorin Dron. Actuala montare de la Teatrul Nottara este realizată de Cristian Dumitru şi beneficiază de o distribuţie remarcabilă: Emil Hossu, Virgil Ogăşanu, Sorin Cociş, Viorel Comănici, Crenguţa Hariton, Lucian Ghimişi, Alexandru Mike Gheorghiu, Anca Bejenaru, Rareş Stoica, Ion Siminie, Anda Caropol, Ionuţ Anghel, Mihaela Subţirică. Scenografia este creată de Puiu Antemir, Roxana Colceag a imaginat coregrafia, iar costumele îi aparţin Ancăi Răduţă. Duminică, la Sala „Horia Lovinescu”.

De trei ori dragoste

Două texte din Japonia secolului al XIV-lea şi unul din avangarda europeană a secolului XX formează spectacolul montat de Ulrike Döpfer. Cele trei texte au o temă comună: dragostea, prezentată prin prisma veşnicului triunghi conjugal. În scenografia semnată de Hannes Schuler, pe muzica lui Iosif Herţea, evoluează în această poveste despre iubire şi trădare Diana Lupescu, Emil Hossu, Raluca Gheorghiu, Gabriel Răuţă şi Cristian Nicolaie. Sâmbătă, la Teatrul Nottara.

Venexia

Scenă din Venexia

Montarea aduce în scenă o lume foarte puţin cunoscută publicului român: lumea curtezanelor veneţiene. Un text din secolul al XV-lea, combinat cu o nuvelă a unui anonim veneţian, a permis o punere în oglindă a două lumi diferite: pe de o parte, cea a nobilimii veneţiene, sclavă a modelor şi a etichetelor sociale, iar, pe de altă parte, cea a oamenilor săraci, plină de mizerie şi suferinţă. Spectacolul este regizat de Michele Modesto Casarin. O poveste despre femei, despre iubire şi sărăcie, despre orgolii şi ură, lacrimi şi sânge… În distribuţie: Anamaria Pâslaru, Dora Iftode, Ana Sivu-Daponte, Alina Crăiţa, Niculae Pungă, Bogdan Untilă ş.a. Vineri, ora 19.00, la Teatrul Masca.

Acul cumetrei Gurton

O farsă după un text anonim din timpul Renaşterii Engleze, bazat pe o suită de „qui-pro-quo”-uri savuroase, ce dau un ritm alert spectacolului. Personaje pitoreşti, jocuri de cuvinte, un comic irezistibil în musicalul realizat de Mihai Mălaimare, pe muzica tânărului compozitor Răzvan Diaconu, într-o distribuţie impresionantă, cu 27 de actori, cu două regaluri oferite de Olga Delia Mateescu, în rolul titular, şi Mihai Mălaimare. Coregrafia este semnată de Ioana Macarie, iar costumele Undei Popp adaugă o dimensiune speculoasă. Duminică, la Teatrul Masca.

My life with men… and other animals

Maria Cassi în My life with men…

Este un one-woman show remarcabil al actriţei italiene Maria Cassi şi, totodată, unul dintre cele mai recente spectacole semnate de Peter Schneider. În acest spectacol semi-autobiografic, artista încarnează o nonconformistă care se străduieşte să trăiască după norme, revenind până la urmă la propriile ei reguli. O piesă despre dragoste, sex, moarte şi… ulei de măsline, o comedie presărată cu cântece, jucată în italiană, engleză şi… română. Spectacolul ajunge la Bucureşti după premiera sa de la Spoleto din iunie 2010 şi după seria de reprezentaţii de la New York şi Milano. Vineri şi sâmbătă, la Sala ArCuB.

Waking Sleeping Beauty

Mult discutatul documentar dedicat istoriei recente a Studiourilor Disney, în regia lui Don Hahn, cel care a semnat şi „Frumoasa şi bestia”, „Regele Leu”, „Toy Story”, a fost selecţionat în competiţiile prestigioaselor festivaluri de la Toronto şi Telluride, premiat la Hamptons şi câştigător al trofeului „Truly Moving Picture” la Heartland. „Waking Sleeping Beauty” este povestea adevărată a revenirii nemaivăzute a studiourilor Disney, din pragul falimentului până la impresionanta serie de hituri care a cuprins, printre altele, titluri precum „Mica sirenă” şi „Aladdin”, care au marcat o perioadă fără precedent în istoria Disney. Filmul oferă o perspectivă şocantă prin onestitate asupra disensiunilor dintre principalii acţionari – Michael Eisner, Jeffrey Katzenberg şi Roy Disney (nepotul lui Walt) -, dar şi asupra felului în care evoluau conflictele dintre animatori şi relaţia dintre conducere şi angajaţi: bătălii personale, depăşiri de costuri şi experimente eşuate. Din mijlocul acţiunii nu lipsesc nici animatorii care aveau să devină autori recunoscuţi după despărţirea de Disney, precum Don Bluth, John Lasseter sau Tim Burton. Don Hahn era unul dintre „tinerii furioşi” ai acelor ani, în vreme ce Schneider a condus grupul de animatori şi s-a aflat în spatele revenirii studiourilor Disney, pe care avea să le şi conducă mai apoi. Folosindu-se de incomodele interviuri luate pentru film de renumitul jurnalist de film Patrick Pacheco, de secvenţe din filme, emisiuni de televiziune difuzate în perioada 1985-1995, dar, mai ales, de multe imagini video, filmate în perioada respectivă pe coridoarele studiourilor, pe platou sau în birouri, pelicula reface atmosfera unei întregi epoci. Dinamic şi inedit, Peter Schneider, unul dintre producătorii care au marcat istoria filmului de animaţie, ajunge în acest weekend la Bucureşti. Sâmbătă 20.11, la Sala ArCuB.

Portretul luptătorului la tinereţe


Vineri are loc premiera peliculei regizate de Constantin Popescu Jr., o adevărată cronică a luptelor partizanilor anticomunişti din 1947. Inspirată din realitate, acţiunea filmului acoperă un deceniu, de-a lungul căruia aceşti oponenţi ai regimului sunt vânaţi de autorităţi. Drama, care îi are ca protagonişti pe actorii Constantin Diţă şi Alexandru Potocean, este prima parte a unei trilogii care va continua cu fraţii Arnăuţoiu şi cu Elisabeta Rizea. Scenariul bazat pe fapte reale în povestirea cărora intervin secvenţe aparent documentare (filmele realizate de partizani şi confiscate de securitate), filmate în alb-negru, prilejuieşte un film tensionat, conferindu-i şi caracterul de docu-dramă.

Fură şi fugi

Filmul de acţiune al regizorului John Luessenhop, cunoscut şi din pelicula „Lockdown”, ce intră pe ecranele bucureştene de vineri, este povestea unui grup de escroci de lux, a căror activitate este urmărită de un poliţist ambiţios. Rivalitatea dintre cele două părţi, în încercarea grupului de hoţi de a da o ultimă lovitură de proporţii înainte de a-şi încheia activitatea, imprimă producţiei caracterul unui thriller tensionat. Acţiunea este susţinută de actori cunoscuţi ca Paul Walker („The Fast and the Furious”, „The Death and Life of Bobby Z”), Matt Dillon („Crash”, „There’s Something About Mary”), Hayden Christensen (Star Wars Episode III – Revenge of the Sith).

Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.