Xi Jinping, pe urmele lui Mao

După eliminarea limitei de mandate prezidenţiale, Xi Jinping poate deveni un "împărat bun" al Chinei, sugerează Francis Fukuyama

Toți președinții chinezi au căutat să obțină nemurirea prin înscrierea cugetărilor lor în „biblia“ comuniștilor chinezi – așa-zisa Constituție a Partidului Comunist Chinez (PCC). Dacă teoria lui Deng Xiaoping a fost introdusă în constituția partidului după moartea sa, iar cea a lui Jiang Zemin, abia după retragerea lui din politică, ultimii președinți vor să grăbească lucrurile. Hu Jintao și-a înscris teoria în acest document la finalul primului mandat. Acum, președintele Xi Jinping dorește să facă același lucru, însă într-un mod care îl va plasa deasupra celorlalți foști lideri, la egalitate cu Mao Zedong, scrie Financial Times. Totul ar urma să se întâmple la al 19-lea Congres al PCC, care începe pe 18 octombrie. În formula sa actuală, constituția PCC are cinci componente majore: marxism-leninismul, ideologia lui Mao, teoria lui Deng Xiaoping, „importantele idei ale teoriei celor trei reprezentări“ ale lui Jiang Zemin și „perspectivele științifice ale dezvoltării“ ale lui Hu Jintao. Lipsesc cugetările lui Hua Guofeng, succesorul lui Mao, îndepărtat la scurt timp de Deng Xiaoping.

Președintele Xi Jinping urmărește ca la apropiatul Congres al PCC să își înscrie propria „ideologie“ în constituția partidului, un termen care îl ridică deasupra predecesorilor, la egalitate cu Mao. Xi s-a folosit de o tactică care i-a sporit autoritatea – a înființat o mulțime de noi comitete la vârful partidului în fruntea cărora a numit personaje loiale, care ajung să controleze activitatea politicienilor numiți anterior în conducere și care pot scăpa controlului lui Xi. La Congresul din acest an, Xi urmărește și impunerea unor politicieni fideli printre cei șapte membri ai Comitetului Permanent al Biroului Politic. Xi poate ajunge să aibă cinci membri de partea sa. Toate acestea i-au făcut pe unii lideri politici chinezi să se teamă de revenirea la cultul personalității și la modelul unui conducător extrem de autoritar, similar celui de după 1950. Contrastul ar fi foarte mare în raport cu perioada președinției lui Hu Jintao (2002-2012), care a nu a dorit să fie numit „lider suprem“ (o titulatură pe care au avut-o doar Mao și Jiang Zemin), preferând să vorbească despre o „conducere colectivă“ a țării și partidului. Acest prag a fost deja trecut de Xi Jinping în 2016, când partidul l-a numit „lider suprem“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.