Deputatul Daniel Zamfir şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, au vorbit, în cadrul emisiunii „După 20 de ani, la Pro Tv, despre Legea dării în plată.
Deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plata, a declarat că darea în plata asigura împărţirea echitabilă a riscului între client şi banca, adăugând că „nu e normal să urmăreşti un om toată viaţă pentru un credit pe care tu, banca, l-ai dat”. „După căderea pieţei imobiliare la sfârşitul anului 2008, a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie. Singurii care suportă în acest moment devalorizarea sunt clienţii. Băncile nu-şi asumă niciun risc. Darea în plată asigură împărţirea echitabilă a riscului între client şi banca. Dacă clientul îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, e absolut echitabil că banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu e normal să urmăreşti un om toată viaţă pentru un credit pe care tu, banca, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de ţine care să acopere acel împrumut. Asta este conceptul legii”, a declarat deputatul liberal, potrivit Bursa.
Pe de altă parte, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a declarat că băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor.
„Ele au că obligaţie fundamentală să administreze bine şi cu grijă banii deponenţilor, pentrtu că băncile dau mai departe banii deponenţilor. Rostul lor e să se asigurecă-i plasează, îi recuperează şi îi dau înapoi deponenţilor şi îi pot da oricând deponenţii îi cer. Riscul fundamental pe care îl asumă o banca şi care se vede înactivitatea ei e riscul de neplata: riscul că o persoană să nu poată sau să nu vrea să plătească creditul pe care l-a luat. Acesta e riscul fundamental pe care o banca şi-l asumă pe socoteală deponenţilor. Orice alte riscuri în plus se pot legifera, în măsură în care e constituţional, dar ele se vor regăsi în sarcina deponenţilor – aromânilor, cam 14 milioane, care economisesc şi îşi depun banii la banca”.
El a explicat că în momentul în care se vorbestedespre împărţirea riscurilor, se ia în calcul şi a treia categorie: deponenţi, bănci şi debitori.
„Cei care trebuie protejaţi sunt deponenţii, pentru că ei nu decid cui se da credit şi în ce măsură cel care primeşte creditul decide la un moment dat să nu-l ramburseze”, a adăugat viceguvernatorul BNR.
Întrebat dacă este mulţumit de varianta adoptată în Senat a legii, în condiţiile în care diferă foarte mult de cea iniţială, deputatul Daniel Zamfir a explicat că diferenţele nu sunt majore, singura fiind aceea că s-a introdus un plafon, de 150.000 euro.
„Nu aş spune că diferă foarte mult. Aş spune că singura diferenţă e aceea că s-a introdus un plafon, 150.000 de euro, şi s-a mai introdus, a scăpat o chestiune pe care o vom corectă, şi anume că ipotecă trebuie să fie a imobilului în care locuieşti. E o greşeală prin faptul că asta ar elimina cam jumătate din cetăţenii care au credite cu ipotecă din aplicarea legii. Sunt situaţii în care pentru creditul respectiv au garantat părinţii cu imobilul împrumutul copilului. De ce părinţii să fie excluşi de la aplicarea legii? 50% din creditele ipotecare sunt aceste credite de nevoi personale cu ipotecă unde garanti sunt părinţii pentru copii”, a spus Daniel Zamfir.
În ceea ce priveşte forma în care legea a trecut în Senat, Bogdan Olteanu a spus că e un pas înainte spre ceea ce „noi credem că va face această lege constituţională”.
„Pentru că a interveni în contracte deja semnate, în lucruri care s-au produs în trecut, nu se poate decât în situaţii excepţionale şi justificând caracterul excepţional al intervenţiei. Criză a afectat dramatic o serie de persoane, acelea care s-au împrumutat pentru a cumpără o locuinţa, au avut dificultăţi pentru că le-au scăzut veniturile, pentru că valoarea garanţiei a scăzut. În acele condiţii excepţionale, potrivit Constituţiei, se pot lua măsuri excepţionale. Ceea ce noi sfătuim, pentru că BNR vine să propună modificări în spiritul cererii preşedintelui de reexaminare, e să ţintească legea către cei care nu pot plăti, nu către cei care nu vor să plătească, astfel încât să devină constituţională. Aşa cum e ea formulată, legea îi vizează pe cei care nu vor să plătească. Pentru că nu stabileşte niciun criteriu. Noi propunem criterii că să îi vizăm pe cei care nu pot”, a declarat viceguvernatorul BNR.
El a explicat că plafonul de 60.000 de euro de la Prima Casă nu creează o discriminare, ci e o şansă în plus pentru cei care au resurse mai puţine”
„Nu cred că domnul deputat va spune că dacă pensionarii beneficiază de scutire de tarif de transport în comun, asta e o discriminare. Da, aşa sefac politicile publice, tintindu-i pe cei care au nevoie. Noi am propus nişte criterii, că să fie vorba de o locuinţa de bun-simt, nu un palat. 150.000 de euro creditînseamnă 200.000 valoarea locuinţei. În 2007-2008, asta însemna un apartament bun în centrul Capitalei. E deja un criteriu rezonabil. Am propus, de asemenea, că persoanăsă locuiască în acea casă, nu să fie casă de vacanţă sau dezvoltare industrială, şi că persoană să aibă dificultăţi de rambursare. Asta se măsoară: cât reprezintă rată labanca din veniturile familiei. Noi am propus criteriile, Parlamentul decide. Să nu spui că nu e necesară nicio cifra ne duce spre o problema de etică, îi ajutăm pe ceicare nu au nevoie să fie ajutaţi? Şi ne ducem spre un baraj de constituţionale. Dacă e declarată neconstituţională, nimeni nu va beneficia de ea”, a spus Bogdan Olteanu.
În ceea ce priveşte ideea excluderii programului „Prima Casă” din lege, Bogdan Olteanu afirmă: „Aici sunt două argumente. Prima Casă are o rată de neperformantă de 0,04%, sunt câteva zeci de familii în această situaţie. Al doilea argument e că aici există o garanţie de stat, anularea ei de către stat ne pune în categoria statelor neserioase. Înţeleg că aici e o frustare legată de principiul drobului de sare, dacă se întâmplă ceva peste 10 ani. Dacă peste 10 ani se scumpeşte petrolul, o să interziceţi de azi maşinile? Dacă peste 10 ani se scumpeşte mâncarea, o să interziceţi de azi cuptoarele?”.
Pe de altă parte, Daniel Zamfir intervine: „Asta ori e o prostie, ori e lipsa de pregătire, ori e intoxicare. Să vedeţi de ce nu anulează. Garanţia statului e o suverană, nu o poate anula legea dării în plata. La articolul 1 al legii scrie cine sunt beneficiarii. Statul român are carcater de fideiusor, nu de consumator. Statul român da ţeapă băncii?”.
Viceguvernatorul BNR subliniază că aici se face o confuzie. „În lege scrie că atunci când debitorul da în plata, toate celelalte garanţii se anulează. Sunteţi de acord să scrieţi «cu excepţia garanţiei statului»? ne-am înţeles, va mulţumesc, e minunat”.
„Nimeni nu anulează garanţia statului, staţi liniştit. Nu poate fi anulată. Cel mai sigur garant este statul”, a spus Zamfir. „E un câştig extraordinar, în această emisiune aflăm că nu vor să anuleze garanţia statului, dacă scrieţi acest lucru în lege, Prima Casă poate continuă”, i-a răspuns Bogdan Olteanu.
Întrebat dacă este convins că Banca Naţională a făcut tot ce putea, Bogdan Olteanu a răspuns: „A făcut, a strigat cât se poate de tare, a luat nişte măsuri considerate pe atunci neortodoxe, radicale, de macrostabilizare. Am cerut băncilor că 40% din banii pe care-i împrumută să-i blocheze la BNR, că să-i descurajăm să dea credite în monedastrăină. În Polonia şi Ungaria, unde nu s-a luat această măsură, numărul creditelor în franci elveţieni e de 10 ori mai mare că în România. A funcţionat în această măsură.În capitalism nu poţi să interzici produse, poţi să le descurajezi. Au existat mesaje ale BNR, le-am spus oamenilor să nu se împrumute în moneda străină”.
În ceea ce priveşte criteriile sau noile observaţii pe care le va susţine în Camera, Daniel Zamfir a argumentat că doreşte să se întoarcă la pragul de 65% pripus de BNR.
„Vreau să mă întorc la pragul de 65% propus de BNR. Dacă apare în viaţă omului un eveniment neprevăzut, o operaţie. Pot eu să întru în viaţă omului să spun că vei fi obligat să plăteşti 65%? Situaţia dificilă despre care o vorbim o simte omul pe pielea lui. Legea asta nu e de protecţie socială, nu se aplică categoriilor defavorizate. Stitit câţi salariaţi MAI, MApN intră în această categorie? Ei au luat credite în franci elveţieni, rată a crescut de 2-3 ori şi au azi ratele mai mari decât veniturile”, a afirmat deputatul liberal.
În contextul în care unul dintre efectele dezbaterii privind legea dării în plata este creşterea avansului, Daniel Zamfir a spus: „Nu mă miră că sunt anumite bănci care, pe lângă că şantajează, acum încearcă să se răzbune. Sunt şi bănci care continuă programul Prima Casă”.
„Domnul Zamfir poate nu-şi aminteşte, în decembrie a votat o lege de transpunere a unei directive europene, prin care avansul va fi mărit cu toate garanţiile pe care legea dării în plata le-a eliminat. Dacă se elimina toate celelalte garanţii şi rămâne doar imobilul, avansul va fi probabil în jur de 40%, poate mai mult. Potrivit legii votată de domnul Zamfir în decembrie. E o obligaţie legală. Prin legea votată de dumneavoastră aţi stabilit această obligaţie”, i-a răspuns viceguvernatorul.
Daniel Zamfir a intervenit spunând că piaţă va regla. „De acum înainte, creditul se va da mult mai responsabil. Chiar dacă se va scumpi creditarea tinerii, în special, vor fi feriţi să ajungă în situaţia celor cu credite în franci elveţieni”. „Eu aş spune, îi va feri pe tineri de şansă de a avea o casă”, a afirmat Olteanu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.