Zăngănitul cătușelor nu sperie virusul

Gestionarea pandemiei este un test de competență administrativă în orice țară. Mai jos vom vedea cât de bine se descurcă în pandemia o țară condusă de procurori (anticorupție și antimafie), comparativ cu una condusă de politicieni cu experiență (acuzați că ar fi corupți, autoritari și mafioți).

Slovacia: campania anticorupție, mai importantă decât campania de vaccinare

La începutul anului 2018, guvernul social-democrat al Slovaciei, cu tendințe eurosceptice și în relații bune cu Ungaria lui Viktor Orban, a trecut printr-un moment asemănător cu protestele Colectiv din România. Asasinarea unui jurnalist de investigație a scos lumea în stradă împotriva unui guvern condus de Robert Fico de mai bine de șase ani, după un prim mandat în perioada 2006-2010. Fico a renunțat la putere în favoarea unui alt social-democrat, Peter Pellegrini, care a promis reforme în justiție și instituțiile de forță.

Nu a fost suficient. A urmat în scurt timp un moment ”Piața Victoriei” și jocuri de culise în politica slovacă ce au făcut ca alegerile prezidențiale să fie câștigate de ong-ista Zuzana Caputova, cvasinecunoscută, susținută de un partid de buzunar care nu a reușit să intre în parlament la alegerile legislative ce au urmat.

Alegerile legislative din februarie 2020 au fost câștigate de un partid relativ nou – Oamenii Obișnuiți și Personalitățile Independente (OLaNO), condus de un politician populist cu vederi de centru-dreapta, Igor Matovic. Acesta partid nu avea nici pe departe suficiente mandate pentru formarea guvernului și s-a ajuns la negocierea unei coaliții eterogene de patru partide. Ce le unea era lupta împotriva mafiei și a corupției. OLANO a câștigat alegerile cu sloganul ”Împreună împotriva mafiei”. Cu acest flagel a fost asociat Partidul Social-Democrat al lui Robert Fico, trecându-se însă sub tacere faptul că Fico a ajuns la putere tocmai pentru că a fost unul dintre puținii politicieni slovaci nepătați de scandalul uriaș al privatizărilor făcute înainte de aderarea tarii la UE, în 2004, și imediat după aceea.

Guvernul slovac anticorupție și-a începutul mandatul în zăngănit de cătușe si l-a continuat în același fel, chiar dacă OMS declarase pandemia de Covid-19. Au fost schimbați toți șefii Poliției, Parchetului General și Procuraturii Speciale. Au fost arestați în acțiuni spectaculoase fostul procuror special din perioada guvernului Fico și fostul șef al Poliției slovace, alături de mai mulți oameni de afaceri și politicieni. Apoi, noul ministru al Justiției (din partea partidului Pentru Popor – pro-european, liberal) a început o reformare a Curții Supreme. A fost condamnat la patru ani de închisoare și liderul partidului Slovacia Noastră, cu tendinte neonaziste, Marian Kotleba. Condusă de acest guvern și de președinta ong-istă Caputova, Slovacia s-a îndepărtat de linia ”iliberală” a Ungariei și Poloniei și este considerată mult mai pro-europeană decât Cehia.

Pandemia a stricat socotelile unui regim al justiției ca spectacol cu zângănit de catușe și controlat de procurori. Au început primele dispute între premier și președinta ong-istă. În toamna anului trecut, premierul Matovic a decis să testeze aproape 3,8 milioane de slovaci, din totalul de 5,5 milioane. Același Matovic a fost primul care a introdus, fără ca presa internațională să relateze detaliat despre asta, un sistem de ”pașapoarte covid”, certificate eliberate pentru cei cu teste negative. Președinta Caputova s-a opus acestei testări în masă ca alternativă la închiderea economiei. Succesul testării în masa a fost limitat, dacă nu chiar inexistent, căci guvernul a rămas pe mai departe concentrat pe cătușe. Acum, Slovacia are cea mai mare rată de infectare la mia de locuitori din UE.

Acum, guvernul Slovaciei este în pragul colaspului. Vicepremierul Richard Sulik, ministru al Economiei, a demisonat, pe 23 martie. Cu o zi înainte, însuși premierul Matovic a anunțat că este gata să demisoneze. Și partidul Pentru Popor (care deține portofoliul Justiției) a anunțat că este gata să părăsească coaliția. Care est motivul acestei crize? Impasul în care a ajuns vaccinarea in Slovacia.

Deși cu o populație de doar 5,5 milioane, Slovacia nu a reușit să-și asigure un stoc suficient de vaccinuri. Până acum, circa 4% din populația a fost vaccinată. Bazându-se strict pe achizițiile prin intermediul UE, Slovacia nu are suficiente doze, iar cele promise de Pfizer și Moderna sunt așteptate abia în trimestrele trei și patru ale acestui an. Îngrijorat, premierul Matovic a început să poarte tratative cu Moscova, pentru achiziționarea vaccinului Sputnik V, care se află încă în teste la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), însă a fost autorizat în Ungaria vecină. În  momentul în care s-a aflat despre aceste negocieri, a început criza. Matovic a spus că ”protejarea sănătății nu poate fi condiționată de geopolitică, iar virusul nu alege între Est și Vest. Obligația noastră este să asigurăm vaccinul, indiferent de unde vine”.

Pentru președinta Caputova și partenerii din coaliție, lucrurile nu stau așa, ei considerând că Slovacia trebuie să folosească vaccinurile occidentale autorizate de EMA, chiar dacă asta ar însemna întârzieri în campania de vaccinare, întârzieri provocate de politica UE de achiziționare a vaccinurilor. Matovic nu  cedat și a spus ca a fost ”un miracol” că a reușit să negocieze un contract pentru 2 milioane de doze de Sputnik V, care pot ajunge în Slovacia în luna iunie. Criticii sai spun insa ca „miracolul” se datorează populației reduse a Slovaciei (Rusia nu ar fi încheiat un contract cu o țară cu populație mare, pentru că nu are capacitatea de a produce vaccinuri suficiente) și tendințelor pro-ruse ale unor partide din Slovacia.

Cert este că Slovacia se confruntă cu o criză în coaliția anticorupție în plină pandemie. Analiștii sunt de părere că se va ajunge la o remaniere guvernamentală amplă, nu la alegeri anticipate. De ce? Pentru că, cu toate cătușele fluturate în fața camerelor de luat vederi, guvernul a gestionat haotic pandemia și vaccinarea, iar sondajele arată că acum votul slovacilor ar readuce la putere mult hulitul Partid Social-Democrat.

Serbia față cu pandemia

În foarte des citatul Raport Freedom House pentru Țările în Tranziție din 2020, Slovacia era trecută în rândul ”democrațiilor consolidate”. Vecina Polonia era retrogradată la statutul de ”democrație semiconsolidată”, iar Ungaria și Serbia erau în categoria ”regimurilor hibride”, adica în zona gri dintre democratie și ”autocrația pură”, cum explică raportul.

Să vedem cum a fost gestionată pandemia în Serbia, o țară cu regim hibrid, adică unul cu valențe autocratice evidente, deci periculos, care trebuie reformat, curățat de corupți. Ei bine, Serbia se află pe primul loc în Europa la procentul persoanelor vaccinate, circa 12%, cu mult chiar peste Danemarca, lidera din cadrul UE la acest capitol.

Președintele sârb Aleksandar Vucic, s-a arătat dispus încă de la începutul pandemiei să coopereze cu toți actorii relevanți, din Vest și din Est. A solicitat și a salutat ajutorul Chinei, atunci când acesta a venit. A acceptat și ajutorul UE. Dar nu s-a arătat dispus să aștepte vaccinurile din partea UE sau pe cele din programul COVAX al OMS. Vucic s-a dus și a discutat direct cu producătorii de vaccinuri, fie ei din Occident, din Rusia sau din China. A donat, prin intermediul UE, peste 2 milioane de euro pentru dezvoltarea vaccinurilor. A negociat cu Pfizer și AstraZeneca, dar și cu Sinopharm si cu Rusia. Acum, vaccinurile promise de UE și Covax sunt absente, dar Serbia este singura țară din Europa care poate oferi populației patru vaccinuri – Pfizer, AstraZeneca, Sinopahrm si Sputnik.

Ba chiar Vucic își permite să ducă propria ”diplomație a vaccinurilor”, donând din stocurile Serbiei în Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina. Mai mult, Serbia plănuiește să devină producător de vaccinuri. Vucic poartă tratative pentru a începe, de la jumătatea lunii mai, producția de Sputnik V la Institutul Torlak din Belgrad. Guvernul Serbiei a încheiat un acord pentru producerea vaccinului Sinopharm, beneficiind și de un ajutor financiar în acest sens din partea Emiratelor Arabe Unite. Va fi prima țară europeană în care se va produce acest vaccin chinezesc.

În ultimele luni, Vucic nu numai că a închis gura opoziției liberale firave, dar a reușit să atragă de partea sa mulți alegători care nu-l simpatizau. Partidul Progresist al lui Vucic a câștigat alegerile din iunie 2020 (boicotate de opoziție). Câștigarea prezidențialelor din 2022 pare o sarcină ușoară pentru Vucic, dacă va reuși sa gestioneze pandemia așa cum a făcut-o până acum.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.