Zelenski e primit azi de Nicușor Dan la Cotroceni. Discuții despre închiderea liceelor cu predare în limba română și dubla cetățenie

Volodimir Zelenski va ajunge în jurul prânzului în București. Va fi primit de șeful statului, la Cotroceni, și vor avea și declarații de presă comune, conform unor surse oficiale.

„Consultările bilaterale la nivel înalt vor avea loc în contextul împlinirii recente, la 24 februarie, a patru ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. România a oferit, încă din primele zile, sprijin multidimensional Ucrainei și contribuie în prezent la eforturile internaționale pentru o pace justă și durabilă, însoțită de garanții de securitate solide pentru Ucraina”, a transmis Administrația Prezidențială cu puțin timp în urmă.

„În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, se mai arată în comunicat.

Liceele cu predare în limba română

Un subiect de interes pe agenda publică este închiderea liceelor cu predare în limba română.

Din 20 de licee cu predare în limba română ar urma să rămână doar patru de la 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învăţământ. Această reformă educaţională a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din regiunea Cernăuţi.

„Este o lege care este prevazută a intra în vigoare în 2027 și va asigur, în ceea ce privește liceele românești, că până în septembrie 2027 această prevedere nu li se va aplica”, a spus Nicușor Dan în luna octombrie, potrivit Digi24.

Reacția MAE

La acel moment, partea română a transmis imediat pe canale diplomatice că această listă orientativă a liceelor academice din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime formulate de reprezentanții minorității românești. A fost transmisă solicitarea de identificare a unor soluții care să nu afecteze negativ exercițiul dreptului la educație al etnicilor români care doresc să studieze în limba maternă.

De asemenea, România a transmis Ucrainei că drepturile minorității române și accesul la educația în limba maternă, „în conformitate inclusiv cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina, sunt aspecte esențiale care țin de asumarea plenară de către Ucraina a valorilor europene.”

„Anunțul privind liste de lucru propuse de autoritățile din Cernăuți în cadrul reformei instituțiilor de educație este un document de etapă, nu o decizie. Chiar şi în această etapă intermediară am semnalat ferm că nu răspunde aşteptărilor comunității şi nici principiilor discutate bilateral la nivel guvernamental privind instituirea unor derogări de la criteriile generale stabilite pentru desemnarea liceelor academice, în vederea protejării intereselor educaționale ale minorității românești”, a transmis Bucureștiul.

Dubla cetățenie

Un alt subiect de interes este o lege intrată în vigoare în Ucraina, pe 16 ianuarie, nu îi include pe români printre persoanele care pot avea dublă cetățenie.

Lista statelor unde va fi aplicată cetățenia multiplă a fost decisă de guvernul ucrainean în noiembrie 2025. Această listă include Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Cehia și Polonia. Mai puțin România, cu toate că sunt mulți etnici români în Ucraina. În actul normativ se precizează că, în cazul acestor state, cetăţenii ucraineni pot dobândi a doua cetăţenie fără a fi obligaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană.

Președintele Nicuşor Dan a declarat atunci că modificarea legislativă adoptată de Ucraina cu privire la obținerea dublei cetățenii nu a fost făcută cu intenția de a exclude România, ci din dorința de a rezolva problema ucrainenilor care, în urma războiului, au fost nevoiți să emigreze.

Șeful statului a explicat că în anumite țări se obține mai ușor dubla cetățenie, iar autoritățile de la Kiev, practic, au facilitat această posibilitate.

Și ministra de Externe, Oana Țoiu, a precizat că „mare parte a comunităţilor româneşti din Ucraina sunt comunităţi vorbitoare de limba română care au deja cetăţenia ucraineană”.

„Dacă ar fi să fie o problemă, atunci ea ar viza exclusiv românii care ar dori să-şi păstreze cetăţenia de acasă şi să ceară cetăţenie ucraineană. Dar aceste cereri nu sunt cereri care să fie într-un număr semnificativ nici în atenţia statului ucrainean, nici a României. Deci vreau să spun, din nou, este o informaţie falsă aceea că legea vorbeşte despre dubla cetăţenie, în sensul în care cei care locuiesc acum în Ucraina şi ar avea cetăţenie ucraineană să dobândească şi alte cetăţenii şi atunci ar însemna că implică un dezavantaj faţă de comunităţile româneşti de acolo. Legea care a intrat astăzi în vigoare vorbeşte despre cu totul altceva, şi anume cetăţenii căror ţări pot să ceară şi cetăţenie ucraineană fără să renunţe la cea iniţială”, a explicat ministrul.

Prima vizită a lui Zelenski în România

Prima sa vizită în România a fost pe 10 octombrie 2023. Atunci s-a văzut cu fostul șef de stat, Klaus Iohannis, și cu fostul prim-ministru, Marcel Ciolacu. El a discutat și cu șefii Camerei Deputaților și Senatului. Ar fi trebuit să aibă și un discurs în Parlament, dar de teama Dianei Șoșoacă și a suveraniștilor care ar fi făcut scandal, momentul a fost anulat.

Zelenski ajunge în România într-un moment de răscruce pentru Ucraina. Ungaria și Slovacia blochează votul pentru cele 90 de miliarde de euro pe care UE ar trebui să le dea Kievului pentru a susține Ucraina în războiul declanșat de Rusia.

La comemorarea a patru ani de la războiul declanșat de Rusia, liderii europeni au mers în Ucraina pentru a-și arăta susținerea. Nicușor Dan nu a fost printre ei.

Surse au declarat de asemenea pentru Cotidianul că România se pregătește de un summit foarte important, pe 13 mai. Este vorba despre summitul B9, la care vor fi trimise invitații către Donald Trump și Volodimir Zelenski. Aceștia ar putea participa în persoană sau să trimită reprezentanți.

În privința relației cu Ucraina, România a fost mereu de partea acesteia în războiul cu Rusia. Dar autoritățile de la București au primit și numeroase critici pentru că nu au dezvăluit niciodată dimensiunile ajutorului concret dat ucrainenilor.