Zelenski taxează vizita emisarilor americani la Moscova: „Lipsă de respect”

Totuşi, nici el, nici Kushner nu au vizitat vreodată Kievul în calitate oficială. Cei doi au vizitat capitala Rusiei la sfârşitul anului trecut şi din nou în ianuarie.

”Este lipsit de respect să vină la Moscova şi nu la Kiev. Este pur şi simplu lipsit de respect”, a declarat Zelenski, într-un interviu acordat unei publicaţii ucrainene.

”Înţeleg că avem o logistică complexă… Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte ţări”, a adăugat el.

Witkoff, un fost magnat imobiliar, este trimisul special al lui Donald Trump, iar Kushner este ginerele preşedintelui SUA.

La începutul lunii aprilie, Zelenski a declarat că cei doi plănuiau să viziteze Ucraina.

Ultimul summit trilateral

Această călătorie nu s-a concretizat însă niciodată în contextul războiului dintre SUA, Israel şi Iran.

Ultimul summit trilateral dintre Rusia, SUA şi Ucraina a avut loc la mijlocul lunii februarie.

Mai puţin de două săptămâni mai târziu, SUA şi Israelul au început să atace Iranul. Atenţia s-a mutat de la încheierea războiului din Ucraina, care face ravagii de mai bine de patru ani.

Witkoff şi Kushner fac parte din echipa de negociatori a SUA care călătoreşte în Pakistan pentru discuţii de încetare a focului cu Iranul.

Cooperarea cu americanii, importantă

Zelenski a recunoscut că atenţia SUA era concentrată asupra Orientului Mijlociu. ”Dar… în orice caz, pentru noi este important să continuăm cooperarea cu americanii”, a adăugat el.

Discuţiile de încetare a focului au prins avânt în toamna anului 2025.

Atunci a ieşit la iveală că oficiali ruşi şi americani lucrau la un plan de încheiere a războiului din Ucraina.

Acesta părea să includă mai mulţi termeni nefavorabili Kievului. Ucraina a insistat să se implice în discuţii, iar mai multe întâlniri şi summituri au urmat.

Până în februarie, atât Moscova, cât şi Kievul au declarat că au ajuns la un acord cu privire la unele ”chestiuni militare”.

Inclusiv amplasarea liniei frontului şi monitorizarea încetării focului.

Alte probleme rămân nerezolvate

Cererea Ucrainei ca Rusia să-i returneze pe copiii ucraineni este una ele. Dar problema cheie este statutul regiunii Donbas din estul Ucrainei.

”Căutăm un compromis între două poziţii complet polare”, a declarat în februarie Kyrylo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski.

”Încă nu l-am găsit”, a adăugat el.

În cele din urmă, afirmă el, atât Kievul, cât şi Moscova ”vor trebui să recunoască unul din două lucruri: Fie găsim o soluţie şi punem capăt acestui război, fie ne asumăm cu toţii în mod egal responsabilitatea.

de a recunoaşte că nu am găsit o soluţie şi continuăm să ne ucidem unii pe alţii – lucru pe care îl facem destul de eficient şi profesional”.

Citeșteș și: Înarmarea lumii, bucuria industriei

Războiul, care a început odată cu lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, este o realitate cotidiană pentru ucraineni de peste patru ani.

Porţiuni întinse din estul Ucrainei se află sub control rusesc.

Trupele Kievului şi Moscovei continuă să se angajeze în luptă directă pe o linie lungă a frontului care se întinde de la Luhansk, în nord-est, până la Herson, în sud.

Oraşe din Ucraina sunt supuse unor atacuri aeriene regulate. Rusia folosește sute de drone şi rachete care ucid civili şi deteriorează infrastructura.

Într-o noapte a săptămânii trecute, Rusia a lansat peste 700 de drone şi rachete în valuri multiple, ucigând cel puţin 18 persoane.

Între timp, Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruseşti cu drone cu rază lungă de acţiune.

Au lovit porturi, fabrici, depozite şi terminale petroliere aflate departe pe teritoriul rus.

Conform calculelor Reuters, cel puţin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era nefuncţională la începutul lunii aprilie.

Câştiguri financiare pentru Rusia

Criza energetică cauzată de războiul cu Iranul a dus însă până acum la câştiguri financiare pentru Rusia.

Aceasta şi-a sporit veniturile din petrol, deşi PIB-ul ţării continuă să scadă.

Deşi o mare parte din UE a renunţat la petrolul rusesc, Ungaria şi Slovacia îl cumpără în continuare, prin conducta Drujba din epoca sovietică.

Drujba a fost închisă la începutul acestui an, după ce Ucraina a declarat că infrastructura a fost deteriorată în urma unui atac rusesc din ianuarie.

Întreruperea l-a determinat pe premierul ungar  Viktor Orbán să blocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro (78 de miliarde de lire sterline) din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, dar marţi Zelenski a declarat că conducta a fost reparată.

Ţările UE ar putea da undă verde împrumutului mult necesar Ucrainei miercuri, dacă Ungaria îşi ridică veto-ul.