Ziua imnului național, „Deșteaptă-te, române!”. Istoria, interdicțiile și triumful Imnului Național, sărbătorit pe 29 iulie

Rădăcinile pașoptiste și prima intonare publică în Parcul Zăvoi

Ziua de 29 iulie a fost aleasă pentru a marca momentul istoric din anul 1848, când imnul a răsunat pentru prima dată în mod oficial. După citirea noii Constituții, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, un grup de tineri condus de Anton Pann a intonat acest cântec în fața cetățenilor adunați la poalele Capelei. Documentele vremii, precum raportul comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, confirmă că manifestanții au cântat atunci „Deșteaptă-te, române!”.

Versurile, pline de fervoare patriotică, aparțin poemului „Un răsunet”, scris de poetul transilvănean Andrei Mureșanu. Acesta fusese publicat cu puțin timp în urmă, pe 21 iunie 1848, în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”.

Misterul și dezbaterile din jurul liniei melodice

Dacă paternitatea versurilor este incontestabilă, originea liniei melodice a stârnit dezbateri pasionante de-a lungul deceniilor. Melodia derivă din cântecul mai vechi „Din sânul maicii mele”.

Majoritatea studiilor muzicologice, susținute de importanți oameni ai culturii române precum George Călinescu și Nicolae Iorga, îi atribuie compoziția sau cel puțin forma definitivă a liniei melodice lui Anton Pann. Totuși, istoria consemnează și o a doua ipoteză: Gheorghe Ucenescu, un elev al lui Anton Pann, ar fi fost cel care i-a interpretat cântecul „Din sânul maicii mele” lui Andrei Mureșanu în 1848. Inspirat de această melodie, Mureșanu ar fi adaptat versurile noului său poem, motiv pentru care Ucenescu s-a considerat, ulterior, „autorul moral” al muzicii.

Cântecul care a înfruntat războaiele și a spart tăcerea comunismului

Din momentul nașterii sale, „Deșteaptă-te, române!” a devenit un veritabil stindard sonor al românilor. A răsunat pe fronturile Războiului de Independență din 1877 și a dat curaj soldaților în cele două Războaie Mondiale. Impactul său a fost atât de mare încât prima înregistrare a melodiei pe disc a fost realizată tocmai în Statele Unite ale Americii, în anul 1900, în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Zece ani mai târziu, în 1910, apăreau prima înregistrare instrumentală (realizată de două fanfare militare din București și Iași) și prima variantă corală, interpretată de corul „Ion Vidu” din Lugoj.

Odată cu instaurarea dictaturii comuniste, după 30 decembrie 1947, cântecul a fost strict interzis. La fel ca „Pe-al nostru steag e scris unire”, intonarea sau chiar simpla fredonare a imnului se pedepsea cu ani grei de închisoare. Cu toate acestea, el nu a putut fi șters din memoria colectivă. La 15 noiembrie 1987, muncitorii brașoveni de la uzina Steagul Roșu au spart teroarea și au cântat „Deșteaptă-te, române!” în fața Spitalului Județean. Apoi, pe 22 decembrie 1989, imnul a fost cântat liber pe străzile din toată țara, înlocuind vechiul imn comunist „Trei culori” și consfințind victoria Revoluției.

Consacrarea oficială și normele de respect

La scurt timp după căderea comunismului, prin Decretul-lege nr. 40 din ianuarie 1990, cântecul a fost oficializat ca Imn Național al României, statut reconfirmat de Constituția din 1991. Pentru o scurtă perioadă (1991-1994), a fost și imnul Republicii Moldova, demonstrând legătura spirituală profundă de peste Prut.

Astăzi, intonarea sa este reglementată strict de lege. Din cele 11 strofe ale poemului original, la ocaziile festive și ceremoniile oficiale se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11. Legislația impune o atitudine de profund respect din partea cetățenilor: asistența trebuie să stea în picioare, bărbații să se descopere, iar militarii să dea onorul. Orice ofensă adusă imnului, inclusiv interpretarea sa în altă limbă, cu o altă partitură sau omisiunea intonării în cazurile obligatorii, constituie contravenție.

Ziua Imnului Național, proclamată oficial prin Legea nr. 99/1998, este astăzi un prilej de ceremonii militare, evenimente cultural-educative și de recunoștință pentru un cântec care a definit însăși ființa națională.

Astăzi în țară vor avea loc evenimente dedicate serbării imnului național. La ora 10, în București, Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea, Arad și Turda vor avea loc ceremonii militare și religioase pentru a marca ziua imnului.

CITEȘTE ȘI

La cât ajunge amenda pentru ”pângărirea” drapelului României