Avocat într-un dosar pe care l-a instrumentat ca judecător

Ce ar putea avea în comun un cunoscut şi respectat consultant financiar cu un judecător judecat la rândul lui pentru corupție și un samsar imobiliar? La prima vedere nimic, însă o poveste uluitoare, fără logică chiar, îi aduce pe cei trei în aceeaşi sală de judecată. Miza? O pădure de peste 700 de hectare din județul Argeș.

Răzvan Grigorescu, un antreprenor-investitor în imobiliare cunoscut în Argeș și datorită legăturii sale de rudenie cu fostul general de securitate Gioni Popescu (este finul de cununie al acestuia), încearcă să obțină în instanță 760 hectare de pădure care aparțin cu titlu de proprietate mamei cunoscutului consultant Matei Păun. Pădurea este amplasată în comuna Nucșoara, din județul Argeș, iar familia lui Matei Păun, dar și avocații acestuia, suspectează că Răzvan Grigorescu se folosește de o rețea în care ar fi implicați oameni precum fostul judecător Florin Costiniu, notari și un medic.

Însă până detaliile cazului de față, este extrem de interesant cum a reușit să se reprofileze atât de rapid judecătorul Costiniu, ba chiar să prindă ca avocat un dosar care i-a trecut prin mână ca judecător. ”L-am cunoscut de un an pe domnul Costiniu, prin intermediu avocatei. Nu cred că e ceva în neregulă că mă reprezintă în acest dosat. De fapt, am vândut drepturile litigioase în acest caz, așa că prea mult nu mă mai interesează, am rămas în dosar pentru că a trebui să rămân”, a declarat Răzvan Grigorescu.

Legal, până nu se dă o hotărâre definitivă în cazul de corupție în care este judecat, Florin Costiniu Costiniu poate să practice avocatura (dacă a fost admis într-un barou), însă cât de legal este să aibă pe mână un dosar pe care l-a văzut și în calitate de judecător, pe vremea când nici nu se bănuia că va fi acuzat de corupție?

Mai departe, povestea așa cum este relatată de cunoscutul consultant financiar Matei Păun și de avocata acestuia, Carmen Frunză. Este practic o scrisoare deschisă prin care familia Păun (mama consultantului locuiește în Statele Unite ale Americii) încearcă să atragă atenția asupra unui context prin care ar putea să-și piardă proprietatea în favoarea lui Răzvan Grigorescu. La final, opinia lui Răzvan Grigorescu.

În 2007, samsarul Răzvan Grigorescu a cumpărat, într-un mod dubios, de la un bătrân de 90 de ani care suferea de demență senilă, drepturile litigioase privind moștenirea acestuia, profitând, printre altele, inclusiv de faptul că soția sa era medicul curant al bătrânului Paul Ghe. Dimitrie, care a moștenit peste 1.500 hectare de pădure de la tatal sau, Paul N. Paul, și de la unchii săi.

Grigorescu, în calitate de cesionar, este pus în posesie pe o suprafață de 671 hectare, neavând nici un fel de obiecții, drept pentru care a semnat atât Procesul-verbal de punere în posesie, cât și ridicarea Titlului de Proprietate.

În același timp, Păun Andreia Simona, moștenitoarea lui Anton N. Paul, fratele lui Paul N. Paul, a fost pusă în posesie pentru suprafața de 760 hectare, la care avea dreptul după tatăl ei Anton N. Paul, conform unui Act notarial de partaj încheiat între frații Paul N. Paul și Anton N. Paul în 1929.

Grigorescu a vândut suprafața de 670 ha teren forestier, lumea vorbind de o sumă de 3 milioane de euro (după ce el plătise 30.000 lei bătrânului Paul Ghe. Dimitrie), punând apoi ochii și pe pădurea restituită doamnei Păun Andreia Simona.

Astfel, el a demarat un proces în instanță, utilizând un act de confiscare a pădurii care precizează că s-a preluat pămantul în proprietatea statului de la “Paul si N. Paul” – în fapt de la cei doi frați Paul și Anton N. Paul, a căror proprietate era deja împărțită între ei în baza unui Act de partaj din 1929, lucru care însă nu a fost de interes pentru cei care au întocmit tabelul de confiscări.

Deși acest lucru nu are nici o importanță în privința restituirii, în lipsă de alte idei, Grigorescu argumentează, nici mai mult nici mai puțin, că “Paul și N. Paul” sunt aceeași persoană. Grigorescu produce și două mărturii ale unor săteni, cunoscuți pentru patima alcoolului, care afirmă în fața unui notar că tatăl lui Paul Ghe. Dimitrie era strigat în sat cu apelativul “Paul și N. Paul” – deși e ceva nemaiauzit în România ca numele cuiva să includă conjuncția “și”. Suprinzător, un notar din Pitești a acceptat să întocmească un astfel de act, după toate probabilitățile unic în România.

Pe baza acestui act de notorietate, Grigorescu cere apoi și pădurea restituită deja lui Păun Andreia Simona, deși aceasta deține acte notariale solide din 1929 care preced confiscarea comunistă – și chiar dacă prin absurd îl chema pe acel cetățean “Paul și N. Paul” acest lucru nu trebuia să aibă nici o importanță în ceea ce privește pădurea doamnei Păun, care are acte notariale de moștenire a unei păduri deja împărțită între cei doi frați, încă din 1929.

În mod normal, procesul ar fi trebuit respins de la primul termen. Judecătoria Curtea de Argeș se pregătea să facă exact asta, mai ales că la punerea în posesie, Grigorescu semnase Procesul-verbal, neridicând vreo obiecție. Numai că, simțind pericolul, Grigorescu și-a luat măsuri de precauție și s-a gândit să strămute procesul la o judecătorie mai “prietenoasă”. Pentru asta, s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, al cărei președinte al Secției Civile, nimeni altul decât judecătorul Florin Costiniu, în prezent judecat pentru infracțiuni de corupție, a ordonat cu maximă urgență suspendarea judecării cazului la Judecătoria Curtea de Argeș, până la soluționarea cererii de strămutare.

Strămutarea cauzei la Judecătoria Alba-Iulia, întâmplătoare sau nu, a avut ca finalitate soluționarea litigiului de instanțe care au reputația celei mai corupte jurisdicții, în ciuda eforturilor procurorilor DNA de a mai face ceva curățenie, soldate cu arestari de șefi ai Poliției locale, șefi de finanțe publice, Decanul Baroului Alba și alți oficiali locali.

Prezența lui Grigorescu în Alba Iulia avea să se facă simțită imediat, el fiind arestat acum doi ani într-un caz de siguranță națională instrumentat de DIICOT, care s-a sesizat că telefoanele prefectului erau ascultate ilegal.

La Alba Iulia, în primă fază, probabil și datorită atmosferei din cauza procesului cu DIICOT, lucrurile însă nu merg cum a sperat Grigorescu și judecatoarea fondului i-a respins cererea ca nefondată.

Apoi lucrurile iau o întorsatura ciudată, la recurs, completul de trei judecatori luând ăn serios declarația de notorietate privind așa-zisul nume “Paul și N.Paul” și, contrar oricăror dispoziții legale imperative și a practicii instanțelor, dispune casarea hotărârii inițiale și reluarea judecării cauzei de către prima instanță, “cu instrucțiuni”.

“Se judecă un proces în care nu se întelege ce dorește cel care a promovat cererea de chemare în judecată, reclamantul refuzând în mod repetat să se conformeze dispoziției judecătorului de a-și preciza cererea și, în loc ca cererea să fie respinsă ca informă, judecătorul a revenit asupra propriei dispoziții, fără a motiva aceasta schimbare de opinie juridică, și a reținut, într-o ședință ulterioară, că cererea este cât se poate de clară. Mai mult, judecătorul a respins cererea noastră de a pune în vedere reclamantului să precizeze temeiul de drept al acțiunii, apreciind că nu este necesar. În toată cariera mea nu am mai văzut ața ceva”, declară avocata Carmen Frunză, care reprezintă familia Păun. Nu mică le-a fost mirarea celor din familia Păun și avocaților lor când s-au trezit la proces, la termenul din 25 Octombrie 2012, cu nimeni altul decât Florin Costiniu, cel care a suspendat cazul și l-a strămutat la Alba Iulia pe când era judecator. Ei bine, Costiniu a revenit în caz ca avocat al lui Grigorescu, pentru a-și desăvârși opera!

“Este ceva nemaîntâlnit, nici măcar în România, multe am văzut și auzit despre justiție, dar era să cad pe jos când l-am văzut pe Costiniu apărând la proces. Un avocat „penal” pentru un client „penal””, declară Matei Păun, fiul doamnei Păun și cel care s-a ocupat de proces.

“Deși pare de râs tot acest proces, e ceva serios, pentru că oamenii ăștia chiar vor să fure proprietatea mea, pământul familiei mele pe care abia l-am recuperat după ce îl furaseră comuniștii. E incredibil ce se poate întâmpla. E fără limite!”. Matei Paun e îngrijorat, după toate care s-au întâmplat în acest caz, că oponentul său poate “aranja” lucrurile la Alba Iulia. “Florin Costiniu se comporta la proces de parcă e înțeles cu judecătorul și totul e aranjat, în anumite momente pare că face echipă cu judecătoarea. Am încercat să o recuzăm, dar cererea noastră a ajuns la soțul ei, care a dat-o la alt judecător și în cele din urmă a fost respinsă”.

“Am încercat să strămutam cauza din Alba-Iulia, prezentând Inaltei Curți de Casație si Justiție probe grave, respectiv că pentru ședinta care a avut loc la data de 08.03.2010, judecătorul a redactat 2 încheieri, pe care, din greșeală, le-a uitat în dosar, astfel încât am reușit sa le copiem. Incheierile cuprindeau obiective diferite pentru expertiza topo încuviințată de instanță. pe care, cel mai probabil, le-a pus la dispoziția lui Grigorescu, urmând ca acesta să decidă care variantă îl favorizează și care nu. Evident, cererea de stramutare a fost respinsă. Comparând cele invocate și probate de noi cu cele invocate și neprobate de Grigorescu în cererea lui de strămutare nu numai că sunt dezolată, dar sunt panicată de ce se poate întâmpla în justiția acestei țări și sunt obligată să admit că avocații din biroul meu care au renunțat la profesie și au emigrat au luat singura decizie corectă pe care un om care are tangență cu justiția din România o poate lua”, spune avocata Carmen Frunză. “Singura noastră speranță este ca Inspecția Judiciară din cadrul CSM să-și facă datoria, fără a se ascunde în spatele unor formule standard. Există însă și posibilitatea îngropșrii cazului”.

“E absolut șocant ce se poate întâmpla cu proprietatea cuiva, totul se poate fura cu o șpagă bine plasată, nu există nici o garanție”, concluzionează Matei Păun. “Mi-ar părea foarte rău – de când am luat-o am îngrijit pădurea în mod responsabil, n-am defrișat-o, pentru că a fost a strămoșilor mei. Pe de altă parte, samsarii au tăiat absolut toți copacii din pădurile pe care le-au luat și mi-e teamă că vor distruge tot, dacă pun mâna pe pădurea noastră, chiar și pentru câteva luni, cele 760 de hectare de pădure vor dispărea complet. Ar fi mare păcat”.

Răzvan Grigorescu susține însă, pe de o parte, că nu mai este parte în proces din moment ce și-a înstrăinat drepturile litigioase, iar pe de altă parte că familia Păun a obținut ilegal titlul de proprietate asupra pădurii de la Nucșoara. ”O să vă pun la dispoziție documentele”, a afirmat Răzvan Grigorescu. El mai susține, legat de faptul că îl reprezintă ca avocat Florin Costiniu, nu vede nici o problemă. ”Nu am știut că el a făcut strămutarea atunci când s-a făcut. El a fost cooptat de avocata cu care am lucrat în cazul retrocedării de mai bine de șapte ani, nu am mers eru să-l caut că nici nu-l cuneașteam cu un an în urmă”, a declarat Grigorescu.

Până la urmă, instanța va decide cui i se cuvin cele 760 de hectare. Dincolo de miza conflictului, este interesant de urmărit cum va fi tranșat acest caz, dar, mult mai important, cum vor vedea judecătorii de la Înalta Curte de Casație de Justiție faptul că acum Florin Costiniu este avocat într-un dosar pe care l-a avut în mână și ca judecător. Florin Costiniu nu a putut fi contactat pentru a-și spune opinia despre această situație – nu a răspuns la telefon. Îl invităm să ne contacteze, pentru o singură precizare dacă nu are timp pentru un interviu mai amplu: este legal și moral să intre ca avocat într-o cauză pe care a studiat-o și atunci când era judecător?

Cine este Florin Costiniu

În iunie 2012, Florin Costiniu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul lui Cătălin Voicu. Costiniu a fost găsit vinovat de infracţiunea de trafic de influenţă, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aplicându-i o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Sentința nu este definitivă. Costiniu a stat în arest preventiv între 8 şi 12 aprilie 2010, la fel ca şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic. Fostul senator Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii DNA au atacat însă sentința la completul de 5 judecători, ei cerând închisoare cu executare in acest caz.
Pe 19 februarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere a fostului judecător suprem Florin Costiniu după ce acesta a reclamat faptul că a fost filmat și fotografiat cu cătușe la mâini, imediat după ce a fost arestat pentru corupție. Dosarul a fost respins, întrucât nu s-au încheiat toate căile de atac din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.