Acorduri muzicale de sfârşit de toamnă

“Recviemul de război” de Benjamin Britten, o lucrare de răscruce, în programul Filarmonicii „George Enescu”

În mod cu totul excepţional, Filarmonica George Enescu anunţă două concerte în abonament, vineri 27 şi sâmbătă, 28 noiembrie, la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român: Recviemul de război de Benjamin Britten.

Dirijor: Ronald Zollmann

Solişti: soprana Cristina Radu

tenorul Cristian Mogoşan

baritonul Balla Sandor

Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner

Compozitorul Benjamin Britten nutrea de multă vreme ambiţia de a compune o lucrare corală de mare amploare, atunci când a primit o invitaţie specială în legătură cu festivităţile de redeschidere a Catedralei Coventry. Monumentul fusese bombardat în anul 1940, de aviaţia germană de luptă, care-l distrusese aproape complet.

Dirijorul Ronald Zollman

Recviemul de război a fost compus pe parcursul întregului an 1961, iar prima audiţie publică, ce a avut un succes uriaş, a avut loc la 30 mai 1962, în catedrala proaspăt reconstruită şi redeschisă pentru credincioşi. Partitura este scrisă pentru soprană, tenor şi bariton, coruri mixte, cor de băieţi, orchestră mare, orchestră de cameră şi orgă. Autorul a închinat lucrarea memoriei celor patru prieteni pe care îi pierduse în cel de al Doilea Război Mondial.

Interpretarea partiturii durează aproximativ 85 de minute, timp în care se derulează cele şase părţi ale rugăciunii pentru defuncţi, Missa pro defunctis: Requiem aeternam, Dies irae, Offertorium, Sanctus, Agnus Dei şi Libera me, precum şi câteva poeme de Wilfred Owen.

Compozitorul a folosit textul tradiţional al recviemului, care se întrepătrunde cu poeme de război izvorâte din propriile experienţe ale lui Owen, poet soldat care şi-a pierdut viaţa la sfârşitul primei conflagraţii mondiale. Mixajul rezultat reprezintă o pledoarie personală a lui Britten pentru pacea între oameni şi naţiuni.

Muzica a fost repartizată de compozitor la trei ansambluri diferite. Primul este format din orchestra mare, soprana solistă şi corul mixt. Acest grup cântă textul recviemului, reprezentând umanitatea şi aspiraţia acesteia către pace. Al doilea ansamblu, alcătuit din orchestra de cameră şi din solişti, tenorul şi baritonul, întruchipează doi soldaţi din cele două armate inamice şi evocă, prin poemele lui Owen, ororile războiului. Al treilea ansamblu se compune din orgă şi corul de băieţi. Acest grup cântă secvenţe din recviem, iar muzica încredinţată copiilor sugerează că ei sunt victimele inocente ale celor care vor să declanşeze războaie.

Tenorul Cristian Mogoşan

Recviemul de război este o lucrare de răscruce şi de apogeu în cariera compozitorului Benjamin Britten, dezvăluind multiple faţete ale măiestriei sale. Sunt demne de admiraţie calităţi importante, precum inspiraţia melodică, bogăţia limbajului armonic şi a celui polifonic, gustul desăvârşit în alegerea textelor. “Scriitura muzicală este întotdeauna transparentă, fie că e masivă sau delicată. Textura omofonică e precumpănitoare şi e pusă în evidenţă îndeosebi prin alăturarea unor părţi în care se foloseşte stilul polifonic. Autorul demonstrează, de asemenea, cunoaşterea adâncă a muzicii baroce, în momente intermitente, asemănătoare cu recitativul, prin intermediul cărora leagă intervenţiile soliştilor şi ale corurilor într-o manieră modernă, ce aminteşte, totodată, de tehnica marilor compozitori din secolul al XVIII-lea.

În privinţa stilului componistic, putem spune că Benjamin Britten nu a abandonat tonalitatea, însă sfera expresivităţii este extrem de bogată în operele sale, măiestria armonică şi cea contrapunctică sunt prodigioase. Asemenea celebrilor maeştri clasici, Britten e desăvârşit atât în elaborarea formelor mici, cât şi în edificarea celor mai complexe construcţii sonore. În ce priveşte Recviemul de război, arta tratării muzicale, dramatismul şi măreţia discursului care tinde către sublim, sunt însuşiri care îl recomandă ca pe o capodoperă a repertoriului muzical de orientare neoclasică şi neoromantică din secolul XX”, scrie Lavinia Coman.

Mariana Nicolesco: “Pentru prima oară în Bucureşti: florilegiu extraordinar de lieduri enesciene”

Mariana Nicolesco

“Ideea de-a mă apropia mai mult de liedurile enesciene, de-a căuta să le reunim şi să le interpretăm, multe dintre ele fiind pe atunci uitate sau pierdute – declară Mariana Nicolesco – m-a animat din clipa în care, la Recitalul de Belcanto pe care l-am susţinut la Carnegie Hall din New York, bijuteria muzicală Languir me fais, pe care am cântat-o printre bisuri, a declanşat aplauze uriaşe, ca acelea ce au urmat sublimelor arii ale marilor eroine din opere. Aceeaşi reacţie a publicului la Recitalurile mele la Teatrul alla Scala din Milano, la Marea Sală a Conservatorului din Moscova, la Ateneul Român.

După câţiva ani de cercetare, un mănunchi de peste patruzeci de lieduri de George Enescu au fost prezentate pentru prima oară de laureaţii Concursului Naţional al Liedului Românesc pe care l-am creat în 2003. În cadrul Anului Internaţional George Enescu 2005 decretat de UNESCO, aceste lieduri, de altfel înregistrate atunci pentru prima oară în versiune audio şi video, au fost purtate în triumf de tinerii artişti la Expoziţia Universală de la Aichi, în Japonia, la Nagoya şi la Tokyo, la Praga, Roma, Paris, New York”.

Marcând 60 de ani de la trecerea în eternitate a marelui muzician, sâmbătă, 28 noiembrie, de la ora 18.00, în Aula Palatului Cantacuzino, la Muzeul Naţional George Enescu, minunatele creaţii ale acestui geniu naţional, compozitor, violonist, pianist, pedagog, vor fi prezentate publicului într-un Recital Extraordinar Omagiu lui George Enescu, susţinut în cadrul Cursurilor de Măiestrie în Arta Liedului oferite de Mariana Nicolesco. Participă laureaţi ai Concursului Naţional al Liedului Românesc: sopranele Silvia Micu şi Irina Baianţ, mezzosopranele Oana Andra şi Florentina Soare, tenorul Adrian Dumitru şi baritonul Alexandru Chiriac, acompaniaţi la pian de maestrul Alexandru Petrovici.

Aşa cum scrie Mariana Nicolesco în caietul-program al evenimentului, “liedul e poate expresia cea mai profundă a intimităţii noastre celeste şi, în acelaşi timp, o lecţie supremă de stil”, anunţând totodată că evenimentul va fi înregistrat pentru o emisiune ce va fi transmisă înainte de finele anului.

Invitaţii la Ateneul Român

Ansamblul Acolade

Miercuri, 25 noiembrie, la ora 19.00, Recital cameral: Ansamblul Acolade, format dinCristiana Crăciun, Cristina Raita, Vlad Dănilă, Orban Gödri, Vlad Maier, Angelo Mihai, Alexandru Duda – fagot

Luminiţa Berariu – pian

Soliste: Yumika Nozaki – nai

Ilinca Gliga – pian

Duminică, 29 noiembrie, la ora 19.00, Concert Omagial “Eleonora Enăchescu”, susţinut deAndreea Diana Blidariu – soprană şi Andrei Racu – pian

În program puteţi audia lucrări de George Grigoriu, Tiberiu Brediceanu, Gaetano Donizetti, Serghei Rahmaninov, Frédéric Chopin, Vicenzo Bellini,Johann Sebastian Bach, Léo Delibes.

Vladimir Jurowski, noul Director Artistic al Festivalului Internaţional “George Enescu”

Dirijorul Vladimir Jurovski

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, i-a numit pe dirijorii Zubin Mehta, în calitate de Preşedinte Onorific, şi Vladimir Jurowski, în calitate de Director Artistic, la conducerea artistică a Festivalului Enescu, ediţia 2017.

“Numirea celor două personalităţi ale muzicii internaţionale, Zubin Mehta şi Vladimir Jurowski, la conducerea artistică a Festivalului Internaţional George Enescu va da un nou imbold promovării creaţiei compozitorului George Enescu în lume, precum şi dezvoltării internaţionale a Festivalului care îi poartă numele. Este o onoare şi o şansă pentru România să-i aibă pe aceşti buni cunoscători ai creaţiei lui George Enescu în fruntea ediţiei 2017 a Festivalului”, a declarat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii.

Legendarul dirijor Zubin Mehta este, din 1981, director muzical pe viaţă al Orchestrei Filarmonicii din Israel. Zubin Mehta a fost alături de Festivalul Internaţional George Enescu încă de la ediţia din anul 1964. Zubin Mehta este una dintre cele mai mari personalităţi ale artei dirijorale din ultima jumătate de secol, cunoscut publicului larg şi pentru concertele celor trei tenori (Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi José Carreras). În ultimii ani, numele său a fost legat de Festivalul Maggio Musicale Fiorentino de la Florenţa, al Operelor din Valencia şi München, precum şi de cele mai prestigioase orchestre simfonice ale lumii.

Noul director artistic al Festivalului Internaţional George Enescu, Vladimir Jurowski, dirijor principal al uneia dintre cele mai prestigioase orchestre britanice din lume – London Philharmonic Orchestra – şi, de curând, ales dirijor principal al Berlin Radio Symphony Orchestra/ Rundfunk Sinfonie-orchester Berlin anunţă direcţia artistică pentru ediţia 2017 a Festivalului Enescu într-o conferinţă extraordinară de presă, în 30 noiembrie, la ora 15.15, la Ateneul Român. Funcţia pe care Vladimir Jurowski o ocupă este onorifică.

Festivalul Internaţional George Enescu intră într-o nouă etapă de dezvoltare internaţională, cu tandemul Vladimir Jurowski director artistic şi Zubin Mehta preşedinte onorific, la ediţia din 2017.

Recunoscut la nivel mondial pentru „felul curajos în care abordează muzica”, Vladimir Jurowski este considerat un muzician vizionar, dar şi un om cu o puternică structură morală, fiind recunoscut pentru opoziţia explicită faţă de Vladimir Putin şi de regimul său.

Încă din anul 2003, odată cu prima venire a London Philharmonic Orchestra la Bucureşti, în cadrul Festivalului Enescu, Vladimir Jurowski s-a implicat în valorizarea şi susţinerea muzicii compozitorului român George Enescu. După ce a prezentat Simfonia a III-a de George Enescu alături de London Philharmonic Orchestra în ediţia din 2013 a Festivalului Internaţional George Enescu, Vladimir Jurowski a dirijat în premieră londoneză, la începutul lunii februarie a acestui an, în prezenţa unui public de peste 2.500 de persoane, opusul enescian şi pe scena Royal Festival Hall (Londra), incluzând astfel creaţia enesciană în repertoriul inernaţional al prestigioasei orchestre britanice.

Dirijorul Zubin Mehta

Vladimir Jurowski pregăteşte opera Oedipe de George Enescu pentru deschiderea ediţiei din 2017 a Festivalului Enescu şi urmează să o propună şi în cadrul prestigiosului festival BBC Proms.

Vladimir Jurowski este în prezent dirijor principal al uneia dintre cele mai cunoscute orchestre britanice din lume, London Philharmonic Orchestra, poziţie pe care o ocupă din anul 2007. În cursul anului 2015, Vladimir Jurowski a fost ales, de asemenea, dirijor principal al Berlin Radio Symphony Orchestra/Rundfunk Sinfonie-orchester Berlin. În luna mai, Vladimir Jurowski s-a aflat printre dirijorii vehiculaţi pentru ocuparea postului de dirijor principal al celebrei Berliner Philharmoniker, situată în primele trei orchestre ale lumii. Jurowski a fost, de asemenea, dirijor principal invitat al Orchestrei Naţionale a Rusiei până în anul 2009. Deţine şi titlurile de Principal Artist al Orchestra of the Age of Enlightenment şi pe cel de director artistic al RussianState Academic Symphony Orchestra.

Vladimir Jurowski a debutat internaţional în anul 1995, la Wexford Festival, când a dirijat opera Noapte de mai, de Rimski-Korsakov. A urmat, în acelaşi an, debutul la celebra Royal Opera House din Londra. A dirijat Metropolitan Opera din New York în 1999 şi a debutat cu Philhadelphia Orchestra în anul 2005. Este invitat permanent să susţină concerte în întreaga lume, alături de unele dintre cele mai cunoscute ansambluri din Europa şi din Statele Unite ale Americii, precum orchestrele Royal Concertgebouw, Chicago Symphony, Dresden Staatskapelle, Leipzig Gewandhausorchester, Bavarian Radio Symphony, San Francisco Symphony Orchestra şi Mahler Chamber Orchestra.

Cel mai tânăr şi totodată cel mai longeviv director muzical din istoria prestigiosului Festival de operă de la Glyndebourne, Vladimir Jurowski este recunoscut la nivel mondial pentru felul pătrunzător în care abordează muzica, pentru angajamentul său artistic îndrăzneţ şi apetitul pentru muzica secolului al XX-lea, iar în acest moment este considerat unul din primii 10 dirijori ai lumii.

Ediţia 2017 aFestivalului Internaţional George Enescu se va desfăşura între 2 septembrie şi 24 septembrie şi se va deschide cu opera Oedipe de George Enescu, în interpretarea London Philharmonic Orchestra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Vor fi prezentate un număr record de peste 30 de lucrări de George Enescu, printre acestea numărându-se şi Simfonia a III-a în viziunea renumitei ochestre Academia Santa Cecilia din Roma, dirijată de Antonio Pappano.

Conducerea executivă şi organizarea Festivalului Enescu vor fi asigurate în continuare de ARTEXIM, instituţie publică subordonată Ministerului Culturii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.