Vineri, la Bruxelles, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat Acordurile de Asociere la UE, un pas istoric către Europa, dar nu şi unul ireversibil şi nici unul care să garanteze aderarea celor trei state la UE sau faptul că cetăţenii şi economiile nu vor avea de suferit în viitor. Beneficiile aplicării acestor tratate se împletesc cu limbajul lor ambiguu, semn că au fost rodul unui compromis între statele UE ce nu doresc extinderea şi, pe de altă parte, Romania sau Polonia, care susţin acest proces.
La Bruxelles, Republica Moldova, Georgia au semnat două acorduri: unul politic – Acordul de Asociere la UE – şi unul economic – Acordul de liber schimb aprofundat si cuprinzător.
În cazul Ucrainei, Acordul de Asociere a fost semnat deja, în luna martie, ca o încurajare a guvernului de la Kiev într-un moment extrem de delicat, odată cu anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă. Bruxelles-ul a încercat să semneze ambele acorduri cu Ucraina la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în noiembrie 2013, iar refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici a dus la izbucnirea protestelor din Kiev, ce au dus la căderea regimului, dar şi la intervenţia rusă în Crimeea şi în provinciile de est ale Ucrainei.
Calendarul semnării acestor acorduri a fost modificat de criza din Ucraina, într-un mod care a avantajat Republica Moldova şi Georgia. Cele două ţări au parafat ambele acorduri în noiembrie, la amintitul summit al Parteneriatului Estic, iar semnarea lor a fost programată pentru finalul anului 2014. Teama că Moscova, pe fondul crizei din Ucraina, ar putea obstrucţiona semnarea a făcut ca acest eveniment să fie devansat.
Parlamentul de la Chișinău va ratifica documentul la începutul lunii iulie. Negocierile privind Acordul de Asociere au început în ianuarie 2010 și au fost încheiate în iunie 2013, după 15 runde de discuții.
Beneficiile asocierii la UE
În primul rând, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia obţin acces liber la piaţa de peste 500 de milioane de consumatori a UE. Bruxelles-ul va reduce taxele de import pentru produsele din Republica Moldova şi celelalte două ţări semnatare, gradual, în următorii ani. Chişinăul a beneficiat deja de reducerea taxelor de import pentru vinuri.
Pe de altă parte, pentru a proteja economiile mai vulnerabile din cele trei state, reducerea taxelor de import pentru produsele europene se va face într-un ritm mai lent, iar UE va oferi asistenţă pentru îndeplinirea standardelor europene în cazul produselor din Republica Moldova, Georgia sau Ucraina.
În cazul Ucrainei, se estimează că economia va creşte cu 1% pe an în urma aplicării acordului de liber schimb cu UE, iar ţara va primi 11 miliarde de euro ca ajutor din partea UE.
Important este că Acordul de Asociere nu se aplică unor teritorii aflate în dispută. Companiile din Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, și cele din Osetia de Sud și Abhazia, teritorii georgiene a căror independență a fost recunoscută de Rusia, nu vor beneficia de avantajele comerciale legate de Acordul de Asociere, iar analiştii consideră că în acest fel în aceste teritorii va apărea dorinţa de integrare în spaţiul european, fapt ce va impulsiona procesele de soluţionare a conflictelor îngheţate.
Acordurile semnate de Republica Moldova la Bruxelles pe 27 iunie nu împiedică dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Rusia, aşa cum susţin oficialii de la Moscova. Chişinăul poate semna oricând un acord de liber schimb individual cu Federaţia Rusă, atât timp cât aceasta este membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Însă în cazul în care Moscova doreşte atragerea Chişinăului în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, acordurile cu UE nu permit acest lucru, întrucât ar presupune încălcarea legislaţiei vamale europene.
Oricum, o serie de studii arată că unul dintre motivele pentru care R. Moldova ar trebui să aleagă Uniunea Europeană este pentru că exporturile ar crește cu 11,3 la sută, în timp ce așa-zisa aderare la UV ar duce la o scădere a exporturilor cu 9,5%. Totodată, spre deosebire de scopul Acordului de Asociere, accederea la Uniunea Vamală dominata de Rusia ar implica un nivel mult mai avansat de integrare, pentru care Republica Moldova nu este pregătită. Aceasta implică diluarea suveranității țării în diverse sectoare ale economiei, dar și cedarea definitivă a puterii de decizie asupra politicii tarifare și a altor aspecte ale politicilor macroeconomice și macrofinanciare, arată experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” din Republica Moldova.
Dezavantajele asocierii la UE, între mit şi realitate
Forţele politice pro-ruse de la Chişinău şi presa afiliată lor au dus o campanie puternică împotriva semnării Acordului de Asociere la UE, venind cu argumente economice, dar în special de ordin social.
A fost nevoie că Delegaţia UE în Republica Moldova să publice materiale de popularizare în care deconstruieşte „miturile” legate de acest acord. Ar fi vorba despre amenințarea la adresa culturii și valorilor tradiționale ale Republicii Moldova, despre eventuala legalizare a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, despre reducerea numărului de locuri de muncă, reducerea sau chiar dispariţia pensiilor, sărăcirea agriculturilor (care constituie baza economiei de peste Prut), invadarea pieţei moldoveneşti cu produse “made in UE”, reducerea importurilor ca urmare a neîndeplinirii standardelor europene.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.