Înainte de a lua drumul Consiliului European dedicat Agendei Digitale, președintele Traian Băsescu a ținut să amintească că a ”contribuit la realizarea agendei UE 2020 în care unii din pilonii esențiali este digitalizarea” si, prin urmare, ”ar fi fost păcat să trimitem acolo un începător.”
Pe agenda Consiliului se mai află și proiectul viitoarei uniuni bancare, măsurile pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor. Însă, dacă președintele este atât de marcat de importanța digitalizării Europei, prezentăm câteva aspecte ce urmează a fi dezbătute la Bruxelles si care ar putea justifica dorința lui Traian Basescu de a se afla acolo. Pentru că este vorba și despre unul dintre serviciile sale de suflet și poate veni vorba și de acordul ACTA, pe care, greșit, multă lume îl crede mort.
Prin a sa Agenda Digitala Comisia Europeană dorește să creeze o piață unică a serviciilor digitale în Europa, iar aceasta pentru că miza economica este majoră: comisarul pentru Agenda Digitală a estimat că piața aplicațiilor pentru smart phone este este de 11 miliarde de euro în acest an și va ajunge la 15 miliarde în 2016. Această piață asigură peste 700.000 de locuri de muncă în UE, majoritatea dintre ele fiind de înaltă calificare și fiind foarte bine plătite.Însă și mai important este că economia digitală luată în ansamblu valorează deja 600 de miliarde de euro în UE, adica 5% din PIB-ul Uniunii. Iar, într-o perioadă în care țările UE par să nu-și găsească calea către creșterea economică, acest sector crește cu circa 10% in fiecare an, indiferent de condițiile economice vitrege. Proiecțiile Comisiei merg până la a arăta că, pe termen lung, acest domeniu poate ocupa 3,8 milioane europeni, plătiți cu salarii mari. Este motivul pentru care Comisia Europeană atrage atentia că nu este o soluție limitarea investiățiilor în acest domeniu, acestea scazand cu 67% față de anul 2004.
Decalajele față de SUA, Japonia sau Coreea de Sud cresc. Aceste trei țări au o populație combinata la fel de numeroasa ca și cea a UE, însă au de opt ori mai multe rețele de fibră optica, iar tehnologia 4G este de 15 ori mai extinsă.
Acestea sunt motivele pentru care Agenda Digitală dorește să inițieze o strategie pentru o industrie europeană high tech, un conglomerat de tipul Airbus care să poata face față concurenței puternice din Japonia, Coreea de Sud sau de pe celălalt mal al Atlanticului. ”În 2000 erau zece companii europene specializate în tehnologia telecomunicațiilor, iar astăzi nu mai este nicio companie, dupa achiziționarea Nokia de către Microsoft”, a atras atenția comisarul pentru Noi Tehnologii, Neelie Kroes.
Concurența cu giganții americani este foarte dificilă. Cvasitotalitatea companiilor mari din domeniul internetului nu sunt supuse aceluiași regim fiscal ca și firmele europene. Grație ”optimizării fiscale”, eufemismul pentru transferul profitului din Europa în paradisuri fiscale, Google, Apple, Facebook și Amazon nu plăteau în Franța decât 37,5 milioane de euro, în 2011, în timp ce ar fi trebuit să plătească 830 de milioane de euro, dacă ar fi respectat legislația fiscala din țara în care au realizat profitul. Franța, țara UE care s-a lansat cel mai vizibil în ofensiva impotriva ”optimizării fiscale”, cere să se țină cont în taxarea acestor companii chiar și de ”munca gratuită” pe care o prestează în folosul lor orice utilizator care dă un click pe un anumit link.
În al doilea rând, sub umbrela generoasă a așa-zisei Agende Digitale stă și securitatea cibernetica, cel mai nou front al conflictelor internaționale, fie că vorbim de spionajul cibernetic al Chinei, de interceptările NSA sau de cele care se realizează de către serviciile secrete nationale. Tot aici poate intra si celebrul ”termeni si conditii”, mereu in schimbare, afisat de gigantii internetului pentru a legaliza printr-un click accesul la datele personale ale utilizatorilor, alaturi de accesul institutiilor statului la asemenea informatii, spre binele securitatii nationale.
Este un subiect foarte sensibil, mai cu seamă că el implică, spre exemplu, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, iar Guvernul României a adoptat, în luna mai, o Hotărâre pentru aprobarea unei strategii de securitate cibernetică, o premieră la noi în țară. Agenda Digitală a UE prevede și propunerea unei directive europene privind securitatea cibernetică.
Nu în ultimul rând, și chiar în legătură cu securitatea cibernetică, Consiliul European din aceasta toamnă, dedicat chestiunilor digitale, ne va aduce aminte că celebrul, acum un an de zile, acord ACTA nu este deloc mort, ci, în ciuda respingerii sale de către PE, el poate fi implementat în țările semnatare, prin ratificarea în parlamentele nationale. România a semnat acest ”Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii” în ianuarie 2012, iar PE l-a respins în iulie același an. Însă Curtea Europeană de Justiție a decis că el este conform cu legislația europeană. Este produsul unora dintre cele mai netransparente negocieri ale unui acord internațional, pe care toate eforturile Comisiei Europene de a-l clarifica nu au dat vreun rezultat.
Rămânând în același registru, Consiliul European de la Bruxelles are loc în contextul scandalului izbucnit în Germania și Franța, privind interceptările realizate de NSA în aceste state. Mai mult, PE a adoptat, cu o zi înaintea Consiliului, o rezoluție care cere suspendarea acordului SWIFT cu SUA, privind transferul informațiilor financiare intre UE și SUA. Washingtonul are acces la aceste baze de date începând din 2010, însă deputații europenii acuză că SUA spionează masiv această retea, violând acordul cu UE.
Toate aceste aspecte extrem de sensibile vor fi, cel mai probabil, trecute sub tăcere, de liderii UE, cetățenii europeni urmând să primească informații doar despre ”revoluția roamingului”, un bun mijloc de a retrezi interesul electoratului față de Europa, înaintea alegerilor pentru PE, din mai 2014. Comisia dorește să centralizeze emiterea licențelor de operare pentru telecomunicații și să impună companiilor din domeniu uniformizarea serviciilor în toate țările UE, astfel încât cetățenii europeni sa nu simtă deloc pe propriul smart phone și pe propriul buzunar că au părăsit țara, atunci cand călătoresc în UE.
Marile companii se împotrivesc acestor proiecte, însă Comisia, în fața revirimentului nationalismelor, are tot interesul de a întări ideea că există cu adevărat o cetățenie europeană. Pe scurt, dacă un european se simte privit ca un cetățean de mâna a doua în alt stat UE sau dacă nu poate beneficia de fondurile europene în propria țară, din cauza coruptiei, CE încercă să-i mai taie amarul cu zăhărelul roamingului redus în UE.
Pot fi suficiente motive pentru care președintele Traian Băsescu să-și dorească participarea la acest Consiliu European, însă ele nu pot depăși în importanță discutiile despre parafarea asocioerii Republicii Moldova la UE, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la începutul lunii noiembrie, și nici pe cele despre un rol pe care România și l-ar putea asuma in conflictele din proximitatea UE.Rămâne de văzut în ce măsură concluziile Consiliului de pe 24-25 octombrie, vor lasa sa se întrevadă adevăratele motive ale neparticipării ”începătorilor”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.