Cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale de noiembrie 2014, premierul Victor Ponta şi ministrul Transporturilor de atunci, Ioan Rus, anunţau că tronsonul de autostradă Sibiu-Deva este gata şi că toate problemele care au dus la întârzierea dării în funcţiune a lotului 3, Cunţa-Sălişte, s-au rezolvat. La câteva luni de la inaugurarea electorală, punctul cel mai nevralgic al autostrăzii, dealul şi viaductul de la Aciliu, au dat semne de oboseală. Parapetul de la marginea viaductului s-a deformat, ţevile de scurgere la fel, placarea s-a spart, iar panoul rutier care anunţă intrarea pe viaduct nu mai stă în picioare. La fiecare ploaie dealurile se mişcă mai puţin sau mai mult. Straturile de sol permeabil se îmbibă cu apă şi devin grele, iar cele impermeabile ţin apa deasupra lor şi creează suprafaţa perfectă pentru alunecare, care la un moment dat va prăvăli şi viaductul. Pericolul a fost neglijat din moment ce studiul de fezabilitate pentru A1 Orăştie-Sibiu Lot 3 nu a inclus şi un studiu geotehnic, ci doar referinţe la existenţa unor probleme de teren, care ar fi urmat să fie analizate geotehnic abia în faza de proiectare. Tot pe acest tronson, în asfaltul turnat de firmele italieneşti Salini Impregilo şi Collini Lavori au apărut fisuri în măsură să pună în pericol traficul rutier. Conform lui Alin Goga, director de investiţii la Compania Naţională de Autostrăzi, au fost emise peste 300 de note de neconformitate iar în prezent, „nu există rezolvare tehnică” și trebuie scos tot ce e acolo.
„O rezolvare tehnică ne costă 250 de milioane de euro. Tot ce am plătit trebuie scos afară și să construim, din nou, de la zero. Planurile de alunecare sunt atât de avansate și, ce este cel mai grav, este că noi am avut rapoarte comandate de CNADNR, de constructor care ne-au spus și am știut raportul doamnei Sanda Manea, profesor la Universitatea de Construcții București, și ne-a zis că sunt greșeli de proiectare și de execuție. Am știut din decembrie, anul trecut, și noi am plătit autostrada integral, în condițiile în care noi am știut că lucrurile sunt făcute greșit. Aceste 300 de note de neconformitate au fost făcute de firma CONSITRANS – consultant pe lucrare. Nu firma asta era inginerul. Era consultant și ăla spune <>. Noi le-am ascuns, l-am dat pe ăla afară și am pus niște salariați de-ai noștri. CONSITRANS a câștigat în tribunal și trebuie să le dăm și zece milioane de lei. Punem niște salariați și oricât de bine intenționați ar vrea să fie, nu au experiența de șantier pentru că sunt oameni care au stat mai mult la birouri și ei depind de un director. Specialiștii care au verificat calitatea tehnică a construcțiilor le-a luat o zi să spună că e în regulă, a declarat Alin Goga la Realitatea TV. Aceste crede că autostrada trebuie închisă.
De-a lungul derulării contractului cu firmele italiene, din 2011 până în prezent, inginerul FIDIC DRDP Brașov a emis aproximativ 300 rapoarte de neconformitate, potrivit prevederilor contractuale și legale, precum nerespectarea Proiectului Tehnic, nerespectarea caietelor de sarcini, calitatea materialelor sau execuția necorespunzătoare a lucrărilor.
Conform contractului, firma constructoare, Salini Impregilo SpA, este obligată să remedieze pe propria cheltuială toate problemele apărute atât pe parcursul lucrărilor, cât și în perioada de garanție de 4 ani.
”CNADNR, în baza unei expertize tehnice, a considerat si consideră că factorul antropic (activitatea de execuție) a avut un rol hotărâtor în apariția/declanșarea și evoluția fenomenelor de instabilitate din amplasament prin modul de organizare și desfășurare a lucrărilor fără respectarea prevederilor proiectului și a Caietelor de sarcini de terasamente și consolidări, ca și a altor reguli specifice existente în normele tehnice din România. Sistarea lucrărilor pe zonele instabile și cu potențial instabil pe perioade mari de timp (cca.1-1,5ani) fără luarea unor măsuri de urgență de protecție și reapărare a suprafețelor decapate și fisurate în scopul limitării efectului apei din precipitații a avut de asemenea un rol negativ asupra stabilității generale a amplasamentului. Un factor important care a influențat în mod semnificativ întârzierea finalizării tronsonului de autostrada Orăștie – Sibiu, lot 3 îl reprezintă slaba calitate a lucrărilor executate de către Antreprenor, aspect evidențiat prin numărul considerabil de rapoarte de neconformitate emise de către Inginer în cadrul Contractului (aprox. 300 – nerespectarea Proiectului Tehnic, nerespectarea caietelor de sarcini, calitatea materialelor, execuția necorespunzătoare a lucrărilor, etc)”,se spune într-un comunicat CNADNR.
Problemele se ştiau din 2011 şi de abia după terminarea lucrărilor CNADNR a ieşit în faţă să arate că dealul de la Aciliu reprezintă un pericol public. Studiul de fezabilitate a dat varianta deplasării autostrăzii 8 kilometri mai lataral pe un teren unde nu existau pericole de alunecări. S-a ales varianta cea mai proastă. Alin Goga a spus la Realitatea TV că a existat, încă de la bun început, o sesizare de la DRDP Brașov că există un plan de alunecare, care afectează și magistrala de cale ferată, iar firma CONSITRANS, angajată de CNADNR drept consultant de proiect, a atras atenția că sunt folosite pământurile cele mai proaste pentru construcția autostrăzii. Goga a explicat, în acest sens, că „pentru alegerea traseului e responsabil cel care a făcut studiul de fezabilitate și CNADNR pentru aprobarea proiectului. Cu toate acestea, s-a mers mai departe.
„Acolo, de la început, se știa că există magistrala de cale ferată și a existat o sesizare de la DRDP Brașov, care nu a fost luată în considerare, că există un plan de alunecare care afectează inclusiv magistrala de căi ferate. Pe unde al ales să construim? Exact pe unde este cel mai prost. Cele mai proaste pământuri. CONSITRANS-ul le-a zis că nu e bine și că folosesc pământurile cele mai proaste pentru că constructorul a vrut să facă economie și a luat aceste pământuri proaste, care sunt niște argile prăfoase cu contracții mari. Întotdeauna când se face un studiu de fezabilitate există, cel puțin, trei variante. Pentru alegerea traseului e responsabil cel care a făcut studiul de fezabilitate și CNADNR pentru aprobarea proiectului”, a explicat directorul de investiții de la CNADNR la Realitatea TV.
Din 2011, când s-au constatat primele probleme, şi până azi, la Ministerul Transporturilor, patronul CNADNR, s-au prezentat în post 11 ministri. Iată-i:
Anca Boagiu: 03.IX.2010-09.II.2012
Alexandru Nazare: 09.II.2012-07.V.2012
Ovidiu Silaghi: 07.V.2012-21.XII.2012
Relu Fenechiu: 21.XII.2012-26.VIII.2013
Ramona Mănescu: 26.VIII.2013-05.III.2014
Dan Șova: 05.III.2014-24.VI.2014
Ioan Rus: 24.VI.2014 – 16.VII.2015
Iulian Matache 16.VII.2015 – în prezent.
Acestea sunt problemele care au apărut la Aciliu, conform CNADNR, la o lucrare care a fost gata acum câteva luni
– Crăpatură km 60+595 – km 60+717, calea 1
”În data de 20 noiembrie 2014 s-a constatat aparitia unor fisuri la pozitia km 60+660, calea 1, în corpul autostrăzii care pleacă din banda de staționare sub formă de arc de cerc. La data prezentei se constată execuția lucrărilor la sistemul de drenaj aflat în partea de aval a autostrăzii, și s-a constatat că Antreprenorul a efectuat lucrări de reparații provizorii a pe ambele căi, pe o lungime de 122.0 m (calea 2, banda a 2-a, iar pe calea 1 pe toată lățimea). În momentul de față sunt în curs de elaborare două expertize tehnice, una efectuată de Antreprenor, și una de CNADNR, în baza cărora Antreprenorul va adopta soluții de remediere a problemelor, degradărilor apărute”, se transmite în comunicat.
– Alunecare km 64+300 – 64+500, calea 1
”S-au constatat ravenari (eroziuni) și ușoare alunecări ale taluzului debleului ca urmare a acțiunii apelor meteorice și a lipsei protecției acestuia. Alunecările observate nu sunt de natură să pună în pericol siguranța circulației pe această zonă, în perioada imediat următoare. În momentul de față este în curs de elaborare o expertiză tehnică, în baza căreia Antreprenorul va adopta soluții de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecărilor existente, și de refacere a elementelor degradate”, mai transmite CNADNR.
– Defecte constatate km 44+305 – km 44+380, calea 1
”În zona km 44+360, calea 1 s-a constat un ebulment (denivelare) pe banda de staționare de urgență, la limita cu dispozitivul de colectare a apelor pluviale (șanț). Zona afectată este zona de conexiune a lotului 2 cu lotul 3. Până în prezent Antreprenorul nu a remediat definitiv defectele constatate, iar în Șantier defectele au evoluat constatându-se următoarele: dislocare tub cămin dren, fisură banchetă din fața zidului de gabioane, fisuri șant de scurgere a apelor, fisurare acostament betonat. În momentul de față este în curs de elaborare o expertiză tehnică, în baza căreia Antreprenorul va adopta soluții de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecărilor existente, și da refacere a elementelor degradate”, se transmite în comunicat.
Alte defecte constatate sunt înfiltrații la pasajul CF (după realizarea umpluturilor peste pasajul CF și în urma ploilor căzute se constată că printre rosturile dintre elementele prefabricate curge apa), defecte constatate km 59+950 (cale 1) (denivelări în banda de urgență, banda 1 și banda 2 , care continuă și pe calea 2) , defecte constatate km 62+090 – 62+140 (cale 1) (o denivelare aparută în banda de urgență) și defecte constatate km 64+380 – 64+400 (cale 1) (o denivelare în banda de urgență, apărută în urma împingerilor provocare de taluz).
”Pentru toate aceste defecte constatate, Inginerul FIDIC DRDP Brașov a emis rapoarte de neconformitate, conform prevederilor contractuale și legale. Conform prevederilor Contractului “Proiectare și Execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, lot 3, km 43+855 – km 65+965”, Antreprenorul are responsabilitatea deplină pentru remedierea defectelor apărute atât în perioada de execuție a lucrărilor cât și în perioada de garanție (4 ani). Astfel, lucrările de remediere vor fi executate pe riscul și cheltuiala antreprenorului”, transmite CNADNR.
CNADNR a plătit până la această dată, în cadrul contractului „Proiectare şi execuţie autostrada Orăştie – Sibiu, lot 3: km 43+855 – km 65+965, suma de 567,63 milioane de lei, fără TVA şi fără actualizarea de preţ, din valoarea de contract acceptată de 604,79 milioane de lei, fără TVA. Compania de drumuri menţionează că nu au fost încheiate acte adiţionale care să modifice valoarea de contract acceptată. Informaţia făcută publică de către companie vine după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora au fost cheltuiţi în plus faţă de proiect 40 de milioane de euro.
Directorul CNADNR, Narcis Neaga, a declarat că Salini Impregilo şi-a luat angajamentul ca din 15 august să înceapă să repare pe costurile ei terasamentul în zona alunecărilor de teren.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.