Codruţ şi Codruţa – justiţie la strict secret

• Ministerul Justiţiei, Ministerului Public şi DIICOT şi-au dat mâna pentru muşamalizarea celui mai important caz de crimă organizată
• Dosarul “628/D/P/2005”, strict secret de importanţă deosebit a fost închis de procurorii DIICOT cu neînceperea urmăririi penale
• Deşi anchetatorii au descoperit fapte de o gravitate deosebită, trafic şi contrabandă internaţionale cu armament în care sunt implicaţi politicieni şi instituţii româneşti, conducerea DIICOT refuză să dea orice fel de informaţii despre dosar
• „Armamentul” l-a făcut pe ex-ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu să-şi plece privirea în podea
• Agenţii DEA SUA voiau să-l prindă pe celebrul traficant de armament Viktor Bout la Bucureşti
• “Reţeaua lui Hayssam” lucra cu Viktor Bout, Ivan Grigorevici Busuioc, Anatolie Josanu şi avea numeroase contacte în fostele ţări sovietice
• Americanii i-au felicitat pe procurorii Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea pentru activitatea depusă în “628”, românii i-au exclus din magistratură

Informaţii amănunţite despre „628/D/P/2005” au apărut în anul 2009, în cartea „Prădarea României”, baztă pe mărturiile fostului procuror şef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu, cel care instrumentase dosarul. La vremea aceea, memoriile lui Nastasiu au zguduit serios instituţiile statului. Magistratul, deţinător de certificat ORNISS la nivel de strict secret de importanţă deosebită, a dezvăluit mecanismele crimei organizate la nivel de stat şi pe protectorii acesteia, ajungând cu acuzele la Preşedinţie. În dosarul “Armamentul”, procurorii DIICOT luaseră urma conturilor bancare folosite în contrabandă ale unor importanţi oameni de afaceri şi politicieni din tot spectrul politic românesc. Conform documentelor, Ciprian Nastasiu a instrumentat alături de colega sa Angela Ciurea (procuror şef adjunct DIICOT) cele mai importante dosare de terorism şi crimă organizată precum “Răpirea din Irak”, “ALRO” sau “Armamentul”. Dosarul “628” a fost disjuns din “Răpirea din Irak” (constituit imediat după răpirea jurnaliştilor români în Bagdad, în martie 2005), în urma informaţiilor furnizate de teroriştii Mohamad Munaf şi Omar Hayssam. “În decembrie, DIICOT a primit veşti total dezamăgitoare; pe baza informaţiilor primite de la Munaf Mohamad în luna mai şi confirmate ulterior de martori şi de informatori, pe numele lui Omar Hayssam s-a constituit dosarul 628/D/P/2005, pentru trafic de arme, la data de 4 iulie 2005”, povesteşte Nastasiu.

Justiţia lui Corlăţean şi Kovesi se face la secret

Demersurile întreprinse de redacţia ZIUANews pentru a afla amănunte despre dosarul “628/D/P/2005” s-au lovit de zidul impenetrabil al secretizării abuzive. Am cerut ministerului de resort, condus pe stil nou de Titus Corlăţean, să ne comunice informaţii generale despre condamnatul Viktor Bout cum ar fi: numărul dosarelor în care a fost cercetat de către Parchetul General Viktor Bout în România şi care este stadiul soluţionării acestora, numele procurorilor români care au colaborat cu autorităţile americane la identificarea şi prinderea contrabandistului şi dacă aceştia au fost recompensaţi. Ministerul Justiţiei ne-a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece “problemele semnalate de dumneavoastră în cuprinsul petiţiei adresată Ministerului Justiţiei, au fost atent analizate, constatându-se că nu intră în atribuţiile de soluţionare ale instituţiei noastre”. Iniţial, sub semnătura procurorului şef Codruţ Olaru, DIICOT a aruncat pisica moartă în curtea americanilor: “Cauza a fost instrumentată de către autorităţile competente din Statele Unite ale Americii. Au fost efectuate activităţi solicitate, în colaborare cu autorităţile SUA de către mai mulţi procurori din cadrul DIICOT”. Apoi, la insistenţele noastre, Ministerul Public a revenit cu un răspuns şi mai tranşant: “Cererea dvs. cu privire la dosarul penal nr. 628/D/P/2005 excede prevederilor Legii nr. 544/2001, privind accesul la informaţii de interes public, potrivit prevederilor art. 12 lit.f din acest act normativ”. Cu alte cuvinte, faptele de trafic internaţional cu armament, crimă organizată şi terorism (la care sunt părtaşe persoane importante ale vieţii politice şi instituţii ale statului român) sunt secretizate. Nu sunt de nasul jurnaliştilor sau al opiniei publice.

NUP la secret din 2011

Nu acelaşi lucru i-a comunicat Ministerul Justiţiei senatorului PSD de Satu Mare, Valer Marian. Aflăm de pe site-ul Senatului României că, la sfârşitul anului 2011, senatorul Marian i-a adresat ministrului Justiţiei întrebarea cu titlul “Nominalizarea şi recompensarea procurorilor DIICOT care au lucrat în dosarul traficantului de armament Viktor Bout”. Prin acest document se solicita ministrului de la acea dată, Cătălin Predoiu, să nominalizeze procurorii care au lucrat la caz, modul de recompensare a merituoşilor, numărul dosarelor în care este cercetat traficantul, precum şi stadiul acestora. Parlamentarii prezenţi la citirea documentului în plenul Senatului, la data de 19.12.2011, ne-au povestit că, la citirea în plen a întrebării, l-au văzut pe ministrul Predoiu privind insistent în… podea. Deşi Ministerul Justiţiei nu a nominalizat (în răspunsul acordat senatorului o lună mai târziu) nici numărul dosarului şi nici magistraţii care au lucrat pentru prinderea lui Viktor Bout în dosarul “628”, a furnizat totuşi informaţia cea mai importantă. “În ceea ce priveşte solicitarea de a vi se comunica informaţii cu privire la alte dosare în care a fost cercetat Viktor Bout, precizăm că acesta a făcut obiectul unui dosar penal, alături de alte persoane, cauza fiind soluţionată prin neînceperea urmăririi penale”. Carevasăzică, singurul dosar în care a fost cercetat traficantul Viktor Bout în România, “628/D/P/2005”, a fost închis de procurorii DIICOT cu NUP. Amintim că după o operaţiune specială, desfăşurată ca în filmele de acţiune, celebrul Bout a fost arestat, judecat şi condamnat de o instanţă americană la 25 de ani închisoare.

Reţeaua “Hayssam” şi Viktor Bout

Existenţa dosarului de trafic cu armament, precum şi numele celor care l-au instrumentat este certificată şi de documentul prezentat în facsimil. Referatul Parchetului General din data 05.03.2007, prin care cere „expertiza/competenţa în domeniul judiciar şi a relaţiilor cu autorităţile judiciare străine, a doamnei Angela Ciurea, procuror şef adjunct a DIICOT“ în dosarul 628/D/P/2005, este prima dovadă palpabilă a dosarului “Armamentul”. Nastasiu nu a minţit în cartea sa. La nivelul anului 2005, procurorii DIICOT aveau în lucru dosare de siguranţă naţională referitoare la reţeaua Omar Hayssam şi la protectorii săi sus-puşi. Este vorba despre contrabanda cu armament desfăşurată de teroristul sirian sub nasul autorităţilor române, într-o perioadă în care ţara noastră era implicată trup şi suflet în războiul global antiterorist. Referatul înaintat procurorului şef DIICOT Doru Ioan Cristescu se referă în clar la dosarul “628/D/P/2005”, în care “se desfăşoară cercetări faţă de Omar Hayssam şi alte persoane sub aspectul desfăşurării infracţiunii de trafic internaţional de armament“. Cine sunt celelalte persoane, veţi afla în continuare.

Ce ascunde cuplul Codruţ şi Codruţa?

În cartea “Prădarea României”, dar şi în documentele emise de anchetatorii americani de la Agenţia Antidrog Americană (DEA) sunt descrise în amănunt operaţiunile de trafic şi contrabandă cu armament, desfăşurate de reţeaua Hayssam-Bout, dar şi metodele de acoperire folosite. Firmele cel mai des întâlnite în ancheta DEA sunt Armitrans (Bulgaria) şi Romarm (România). Astfel, conform anchetatorilor, pe teritoriul ţării noastre a fost identificată o adevărată reţea de crimă organizată care se ocupa cu traficul ilegal de armament şi echipamente militare, aduse îndeosebi din fostul spaţiu sovietic. Membrii reţelei erau politicieni români, afacerişti arabi şi ofiţeri ai serviciilor secrete. Procurorii DIICOT au stabilit că „Reţeaua lui Omar”, cum era denumit grupul de firme coordonat de sirianul Omar Hayssam, avea o vastă activitate infracţională, fiind implicată în privatizări frauduloase, împrumuturi nereturnate, spălare de bani sau returnări ilegale de TVA. Toate, trecute de oficialii români la secret. Echipamentele militare de contrabandă, muniţie pentru mortiere şi zeci de motoare pentru aeronavele MIG 29 se cărau prin compania aeriană moldovenească Jet Line, aparţinând lui Viktor Bout. Utilizatorul final declarat era bineînţeles unul fals, de pildă Yemen. Nastasiu spune că mii de pistoale mitralieră cu destinaţie oficială Uganda ajungeau în realitate în Nigeria. Unul dintre membrii importanţi ai reţelei, Ivan Grigorevici Busuioc, nume de cod ”Ivanov”, fost ofiţer GRU (serviciul secret al armatei ruse) cu dublă cetăţenie moldoveană şi română, a fost arestat, judecat şi condamnat la 5 ani închisoare în 2007, tot din dosarul “Armamentul”. Busuioc, “activ în România în timpul operaţiunii Shimon Naor”, a furnizat ulterior informaţii importante despre reţea. “Omar a spus că armele furnizate lui Saddam Hussein, în special între 2000 şi 2002, veneau din Transnistria, intermediate de Anatolie Josanu şi Ion Busuioc şi livrate de o companie moldovenească, Jet Line, în proprietatea lui Viktor Bout, care avea un cuvânt greu de spus în reţeaua ilegală a traficului de armament. Ei cereau ca documentaţia privind utilizatorul final să fie certificată de Yemen”, povesteşte Nastasiu.

Game Over!

Despre traficantul Viktor Bout s-au scris volume, acesta ajungând în cele din urmă personaj de legendă în SUA, unde s-a turnat pelicula de succes “Lord of War”, cu actorul Nicholas Cage în rolul principal. Americanii l-au luat în vizor pe Bout în 2004, când acesta furniza armament în Liberia şi i-au pus capac de abia în aprilie 2008 la Bangkok, cu ocazia unei afaceri-capcană cu rachete sol-aer, mitraliere şi alte echipamente militare de provenienţă sovietică destinate organizaţiei teroriste FARC din Columbia. Cursa întinsă de agenţii DEA în sala de conferinţe a hotelului Sofitel din capitala Thailandei a dat roade. Traficantul a fost săltat chiar în momentul în care făcea schema unei operaţiuni de livrare de armament, în faţa agenţilor acoperiţi DEA. Se pare că în momentul arestării Bout ar fi spus doar atât: „Game Over!”. Nastasiu afirmă că, după arestarea lui Bout, americanii ne-au furnizat “o documentaţie detaliată” cu privire la activităţile traficantului cuprinzând date, nume, oameni de afaceri, firme, diplomaţi, ofiţeri şi foşti ofiţeri aparţinând unor servicii secrete. Pentru reuşita arestării lui Bout, Departamentul de Stat al Statelor Unite a transmis mulţumiri oficiale magistraţilor DIICOT. Cuplul Codruţ şi Codruţa de la conducerea Ministerului Public a trecut totul sub tăcere. Presa nu a primit nici un comunicat oficial de la Ministerul Public. Singurele informări au parvenit de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Român, instituţie care a avut oameni implicaţi direct în cercetări. La sfârşitul anului trecut, însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de procurorii noştri, subliniind parteneriatul dintre Agenţia Antidrog Americană şi DIICOT. “Rezultatele anchetei şi succesul procurorilor ilustrează strânsul parteneriat pe care Agenţia Antidrog Americană (DEA) are privilegiul de a-l avea atât cu procurorii români din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cât şi cu anchetatorii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române”, spune Gitenstein în scrisoarea publicată la data de 4 noiembrie 2011.

Numele procurorilor, nerelevante

Surse din cadrul DIICOT afirmă că agenţii DEA au lucrat intens alături de procurorii DIICOT Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea la Bucureşti în dosarul “628/D/P/2005”, în perioada ianuarie – februarie 2008. Șase agenţi americani i-au întins o capcană lui Viktor Bout, instalând un dispozitiv complex de supraveghere la Bucureşti. Prvenit din timp, traficantul s-a răzgândit şi nu a mai venit în România. Ciprian Nastasiu a fost chemat “la colaborare”, vizitând de mai multe ori Departamentul de Justiţie al SUA. În ciuda felicitărilor primite de la oficialii americani, cei doi procurori şefi adjuncţi DIICOT, Nastasiu şi Ciurea, au avut aceeaşi soartă: au fost demişi pe motiv de indisciplină. În realitate, foştii magistraţi ajunseseră prea departe cu ancheta în dosarul „ALRO”. Chiar la poarta Palatului Cotroceni. Ca urmare, fostul ministru Cătălin Predoiu şi procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, au evitat să facă publice numele magistraţilor care au contribuit la prinderea traficantului Viktor Bout. Dacă ar fi recunoscut meritele procurorilor maziliţi abuziv, ar trebui să-i reîncadreze şi să-i medalieze. “În cauză au efectuat acte de procedură mai mulţi procurori din cadrul DIICOT în colaborare cu autorităţile din SUA, însă instituţia solicitată a apreciat ca nefiind relevante numele acestora”, se spune într-unul din răspunsurile vagi ale Ministerului de Justiţie.

Conexiunea ex-sovietică

“Putem discuta mult despre But [Bout], pe care şi noi l-am considerat a fi racket moldovean, în realitate. Vitaly Usturoi îţi spune ceva? Victor Plahotniuk – acţionar la Petrom Moldova? Loratel Cipru, Victoria Bank şi Victoria Invest, cu conexiuni în Cehia, Scoţia şi Delaware? Oleg Voronin şi Josanu Anatolie – fost KGB, bănuiesc că acum e GRU? Ion (Ivan) Busuioc (GRU), (actualmente în arest, că a cam stricat ploile lui Florinel Coldea în august 2007…) spunea că există o bază militară clandestină în Ucraina unde se aduc rachete «de la Românica» şi se planifică transporturi pt. FARQ, Sudan şi Orientul Apropiat. Nu ştiu numele. Cam asta este filiera. Scoţienii (prin comisiile noastre rogatorii) şi Departamentul de Stat au în lucru cazul, alături de nişte certificate de trezorerie false transmise de Direcţia Antimafia din Torino încă din ianuarie”, povestea unul dintre ofiţerii care au lucrat în dosarul “Armamentul”.

Eduard Ovidiu Ohanesian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.