Banul public a fost şi este în România deopotrivă un business şi o veşnică bătaie de joc. Am plătit în jur de un miliard de euro pentru Autostrada Transilvania. Avem nişte amărâte de bucăţele care leagă nimic de nimic. Am plătit zeci, sute de milioane de euro pentru parcuri şi săli de sport în sate cu o populaţie bătrână, de câteva zeci de persoane, pentru toalete de lux în şcoli care nu au canalizare, pentru patinoare în pantă, pentru ace, brice şi…
La Cluj s-au plătit aproape 200 de milioane euro pentru o centură de ocolire de 24 km, evaluată la 40 milioane euro. Dar acesta nu este tunul tunurilor de pe malurile Someşului. La Cluj, vaca de muls a fost şi este Aeroportul Internaţional “Avram Iancu”. Întâi s-au realizat cele două terminale, de plecări şi sosiri. Rara avis în lumea modernă, terminalele sunt două construcţii independente, parter plus etaj. În mai toate aeroporturile, cele două terminale sunt suprapuse, sosirile la parter, plecările la etaj, întrucât la îmbarcare e nevoie de sistemul cu burduf la aeronavele de mare capacitate. La Cluj, deşi totul a fost conceput inclusiv pentru aeronave mari, avem, în loc de un terminal sosiri/plecări suprapus, două corpuri de clădire. Cu birouri de închiriat la etaj. Birouri care zac goale. Bineînţeles, costurile au fost mult mai ridicate decât în cazul unui corp de clădire care să includă cele două terminale suprapuse.
Apoi a urmat celebra pistă. Care se vrea de 3.500 m, deşi nu înţelegem ce nevoie stringentă are Clujul de trafic de avioane Jumbo Jet?! Poate va urma vreo explozie de turişti sau vreo explozie de trafic cargo de mari dimensiuni.
Deocamdată avem o pistă de 2.100 metri, realizată de Napoca Construcţii, firmă patronată de Ioan Bene, care acum se află în arest preventiv pentru spălare de bani şi dare de mită către preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu – şi el în arest preventiv. Preţul la care s-a constractat realizarea pistei a fost de 32 milioane euro. Când s-a tras linie, după o serie de majorări şi acte adiţionale, s-a ajuns la 42 milioane euro. Pista are 2.100 metri lungime şi 45 m lăţime, mergând până la 60 m cu acostament. Apoi, a urmat APRON 4 (platformă pentru parcarea aeronavelor de mare capacitate de categorie D şi E – aeronave cargo), lucrare estimată la 5 milioane lei de IPTANA, dar realizată de Napoca Construcţii a lui Ioan Bene fără autorizaţie şi fără licitaţie cu suma de 16 milioane lei.
Tragem linie: una bucată pistă de 2.100 plus platformă parking la 45 milioane euro. Teoretic, e greu de cuantificat aşa ceva. Cine e specialist în piste, platformă parking avioane şi APRON-uri?! Dar ce să vezi! Surpriză de proporţii. Lângă Braşov, la Ghimbav se face un ÎNTREG AEROPORT MODERN CU ACEEAŞI SUMĂ.
România va avea în 2015 un nou aeroport internaţional, în judeţul Braşov, la Ghimbav. Acesta va avea o pistă de 2.800 metri, cu o lăţime de 45 de metri, plus acostamente de 7,5 metri. Lucrarea pentru pistă a fost adjudecată cu 12,7 milioane de euro, iar constructorul este aproape de a o termina, încadrându-se în costul planificat! La Cluj, pista are o lungime 2.100 metri şi aceeaşi lăţime, 60, dar a fost constractată la 32 milioane euro şi realizată cu 42 milioane euro. Mai mult decât triplu faţă de Braşov! Să zicem că la Cluj terenul e unul mai fandosit şi că e nevoie de dublul preţului de la Braşov. Avem, totuşi, o diferenţă de 17 MILIOANE EURO!
Şi, oricum, la Braşov avem o suprafaţă de mişcare a pistei de 140.000 de metri pătraţi, în total cu acostamentele fiind la 175.000 de metri pătraţi, plus strat de balast de fundaţie, gros de 40 de centimetri.
Dar, vorba reclamei, stai, asta nu e tot! La Braşov se face tot aeroportul cu preţul la care la Cluj s-a făcut o amărâtă de pistă!
Vorbim de pistă de 2.800 m, clădiri operaţionale precum terminalul de pasageri de 3.516 metri pătraţi, demisol+P+E), o clădire energetică, o remiză PSI, un post control acces, un rezervor de apă şi turnul de control, care va avea o înălţime de 29,5 metri, plus extindere suprafeţele de mişcare, inclusiv platforma de parcare a aeronavelor, echiparea suprafeţelor de mişcare cu instalaţii de balizaj (991 de lămpi de balizaj, 26 de regulatori de curent, nouă panouri de se semnalizare a circulaţiei la sol a aeronavelor, două indicatoare de vânt şi a trei piloni de iluminat, plus 136,1 kilometri de fideri primari de balizaj). Pe lângă toate acestea se are în vedere extinderea canalizării pluviale şi a drenajelor. Ce mai, un aeroport întreg!
Potrivit preşedintelui CJ Braşov, Aristotel Căncescu, construcţia aeroportului va costa 40 de milioane de euro, faţă de 60 de milioane cât se prevăzuse iniţial! LA CLUJ S-AU CONSTRUIT O SINGURĂ PISTĂ DE 2100 M CU 42 MILIOANE EURO ŞI O PLATFORMĂ PARCARE CU APROAPE 4 MILIOANE EURO. La Cluj s-au construit pista şi platforma cu mai mulţi bani decât se face la Braşov un întreg aeroport similar!
Nu suntem specialişti, dar scăderi matematice putem face. Şi constatăm doar la pista de 2100 m o diferenţă de cel puţin 15 milioane euro. Poate chiar 20! MILIOANE EURO. Unde sunt aceşti bani?! De ce a fost nevoie de asemenea costuri la Cluj, când, iată, la Braşov se pot realiza cu mult mai puţin lucruri similare. Cine a permis o asemenea risipă a banului public?! Cine a beneficiat de ea?! Epopeea aeroportului clujean nu a început în perioada mandatului arestatului Horea Uioreanu, ci în cea a democrat liberalului Alin Tişe…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.