Cum a cheltuit discreționar Dragnea 2,3 miliarde lei

Ministerul Dezvoltării, care a fost condus în anii 2013-2014 de Liviu Dragnea, a alocat fonduri în cadrul PNDL prin ordine de ministru nepublicabile în Monitorul Oficial, în baza unei ordonanțe de urgență aprobate la vremea respectivă de Guvernul Ponta.

Documentul „Sinteza raportului de audit al performanței Programului național de dezvoltare locală finanțat de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP și derulat prin autoritățile locale“, elaborat de Curtea de Conturi, arată cum au fost cheltuiți peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de către Ministerul Dezvoltării din era lui Dragnea. Inspectorii care au descoperit probleme în evaluarea capacității instituționale și organizatorice a ministerului în derularea PNDL au spus că nu s-au elaborat planuri pentru limitarea consecințelor apariției riscurilor, că nu au existat date din teren, astfel încât nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor. S-a precizat, de asemenea, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în niște tabele Excel, că s-au semnat finanțări care urmau să se deruleze în doar câteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nicio verificare sau evaluare etc.

Conform raportului Curții, PNDL a fost conceput pe trei paliere: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană și infrastructura la nivel județean. În 2013, au fost alocate 581 milioane de lei, iar în 2014 – 2,4 miliarde de lei. Au fost cheltuite 2,3 miliarde de lei, iar datoriile ministerului au crescut în 2014 de la 2,4 miliarde de lei la 7 miliarde de lei.

Gestiune cu riscuri

Raportul Curții arată că evidența electronică pentru gestionarea datelor și informațiilor din cadrul PNDL comportă riscuri din punctul de vedere al securității și al validării datelor cu caracter financiar, pentru că practic finanțările de 2,3 miliarde de lei au fost realizate cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google ­Drive. „Această evidență electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sunt procesate și întreținute printr-un mecanism bazat pe fișiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuții legate de derularea programului, realizându-se în practică o separație a atribuțiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător“, se spune în documentul Curții.

Lipsă de verificări

În perioada 2013-2014, MDRAP nu a efectuat verificări privind exactitatea şi realitatea datelor transmise de către beneficiarii PNDL. Pentru îndeplinirea acestor atribuții de verificare, MDRAP a intrat în colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Acesta a solicitat MDRAP stabilirea unor criterii de prioritizare în verificarea obiectivelor de investiții, iar ministerul a transmis propunerea de verificare într-o primă etapă a obiectivelor de investiții cărora le-au fost decontate fonduri, în anul 2014, de peste 500.000 lei, iar în a doua etapă, cele care se încadrează sub acest prag.

Curtea de Conturi a atras atenția că ministrul de atunci, Liviu Dragnea, a semnat ordine care urma să fie realizate în doar câteva zile. „Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanțare și, respectiv, au fost încheiate contracte de finanțare pentru obiective de investiții noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanțare fiind astfel de doar câteva zile (până la finele anului); acest fapt nu reprezintă un mod economicos, eficient și eficace de alocare a fondurilor, în condițiile în care nu există timpul fizic necesar de derulare a contractelor și de utilizare a sumelor“, se spune în document. În plus, au fost date contracte fără niciun fel de criteriu de evaluare. „Atât în anul 2013, cât și în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului inițial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare“, conform raportului Curții.

7 miliarde de lei reprezenta datoria Ministerului Dezvoltării în 2014

Cu ocazia redistribuirii sau suplimentării resurselor financiare față de valoarea inițială alocată, MDRAP nu a efectuat analizele corespunzătoare în baza criteriilor de prioritizare, în scopul fundamentării sumelor aprobate la finanțare.

Atât în anul 2013, cât și în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului inițial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare. Restul sumelor, reprezentând suplimentări bugetare, au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare și fără a se relua procedura de alocare reglementată de OUG nr. 28/2013 pentru alocarea bugetului inițial.

Astfel:

– în anul 2013, față de suma finală alocată și aprobată la finanțare de 581.148 mii lei, suma alocată inițial și fundamentată prin Nota nr. 848/10.05.2013/DGI, în baza criteriilor de prioritizare, a fost de 386.169 mii lei; diferența între valoarea finală și cea inițială aprobată la finanțare la nivel de program, în sumă de 194.979 mii lei, reprezentând 33,55% din valoarea finală aprobată, nu s-a fundamentat corespunzător în baza criteriilor de prioritizare;

– în anul 2014, suma alocată și aprobată inițial la finanțare a fost de 973.000 mii lei, iar suma finală aprobată prin ordin al ministrului a fost de 2.351.982 mii lei; diferența în sumă de 1.378.982 mii lei, reprezentând mai mult de jumătate (58,63%) din suma finală alocată în anul 2014, s-a aprobat la finanțare la cererea beneficiarilor și/sau în baza propunerilor consiliilor județene, nefiind reluată procedura de alocare prevăzută în OUG nr. 28/2013.

Cum s-au împărțit banii

Prin Nota nr. ­DGDRI/1113/ 12.02.2014, privind fundamentarea repartizării unor sume aferente Programului Național de Dezvoltare Locală, prin care s-au alocat bugetele inițiale în anul 2014, face trimitere la criteriile de prioritizare, însă alocarea sumelor s-a efectuat în baza unei abordări uniforme de alocare, rezultând o repartizare de sume aproape egale pentru județe cu caracteristici complet diferite din punctul de vedere al criteriilor prevăzute de OUG nr. 28/2013: „(…) Astfel, din suma totală disponibilă de 973.000 mii lei, media națională pe județe, de 23.731,70 mii lei, a fost obținută prin împărțirea sumei de mai sus la 41 de județe, a fost rotunjită prin aplicarea unor corecții cu rotunjire și marjă de 1.000 mii lei, funcție de rezultatele aplicării criteriilor de alocare stabilite în metodologia de implementare a PNDL. Din aplicarea criteriilor, conform OUG nr. 28/2013, a rezultat necesitatea alocării la nivelul fiecărui județ a unor sume cuprinse, în medie, între 22.000 mii lei și 25.000 mii lei“.

Din analiza efectuată s-a observat faptul că MDRAP a alocat aceeași sumă din bugetul inițial, respectiv 23.731,70 mii lei (medie națională), atât pentru județele care se situează pe primele locuri în ierarhia națională din punctul de vedere al indicatorilor analizați, cât și pentru cele situate pe ultimele locuri. Un caz aparte este județul Giurgiu, care, deși se regăsește pe ultimul loc în ierarhia națională la indicatorul „Localități cu acces la alimentare cu apă“, precum și la indicatorul „Localități cu acces la canalizare“ și, de asemenea, pe poziția 39 la indicatorul „Lungimea totală rețea drumuri“, a primit spre alocare, ca urmare a prioritizării, o sumă mai mică decât celelalte județe cu poziții superioare în ierarhie pentru aceiași indicatori, respectiv 22.000 mii lei.

De asemenea, s-a constatat o diferență semnificativă între propunerile de alocări inițiale și alocările finale aprobate în anul 2014, identificându-se o lipsă de consecvență față de abordarea inițială din punctul de vedere al prioritizării obiectivelor de investiții.

În condițiile în care prevederile OUG nr. 28/2013 precizează modul de efectuare a alocărilor numai pentru bugetul inițial al PNDL, în cazul suplimentărilor bugetare MDRAP nu a utilizat aceeași procedură de alocare a fondurilor publice, cu aplicarea criteriilor de prioritizare. Aceasta a generat o repartizare/alocare mult diferită față de cea inițială, de exemplu, pentru județul Harghita a fost aprobată suma finală de 45.156 mii lei, iar pentru județul Maramureș, suma finală de 61.388 mii lei lei, deși inițial, pe baza criteriilor de prioritizare, suma alocată a fost aceeași, respectiv 25.000 mii lei.

Sincope în contractele de finanțare

Contractele de finanțare dintre MDRAP și beneficiari nu au fost întotdeauna încheiate în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului de ministru de aprobare a sumelor aferente obiectivelor de investiții finanțate din PNDL. Au fost identificate unele cazuri în care contractele de finanțare au fost încheiate în termen de la 90 – 120 de zile de la data emiterii ordinelor de aprobare a sumelor la finanțare. De asemenea, au fost și situații în care ordinele de ministru nu au fost urmate, în anul 2014, de încheierea contractelor de finanțare, așa cum s-a constatat în cazul unor obiective de investiții din județul Maramureș. Nerespectarea termenului de 30 de zile pentru încheierea contractelor, precum și neîncheierea de contracte ulterior emiterii ordinelor de ministru au fost cauzate de neprezentarea documentației corecte/complete sau la termen de către beneficiari. MDRAP nu a monitorizat situațiile în care nu au fost încheiate contracte de finanțare, ca urmare a aprobării prin ordin de ministru a sumelor alocate pentru finanțarea obiectivelor de investiții, în vederea realocării acestor sume pentru alte obiective prioritare. Aceste situații au determinat sincope în derularea programului, în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Deși obiectivele de investiții aveau sume aprobate, acestea fie nu au putut fi utilizate o perioadă de 90 – 120 zile (perioadă propice executării lucrărilor, respectiv primăvară – toamnă), fie nu au fost utilizate deloc pe parcursul anului 2014 (cazul beneficiarilor din județul Maramureș).

Răspunsul la întrebarea: „Asigurarea și repartizarea resurselor financiare s-au făcut cu respectarea unor criterii obiective, urmărindu-se creșterea performanței programului?“ este următorul: „Lipsa unui obiectiv clar definit al Programului, prin actul normativ de aprobare (strategic, de importanță națională), precum și utilizarea unor criterii de prioritizare neasumate prin hotărâre de guvern au determinat o abordare inconsecventă asupra repartizării resurselor financiare (de la finanțarea exclusivă a obiectivelor în continuare la finanțarea inclusiv a celor noi) și cu orientare spre nevoile beneficiarilor (la cerere, pe principiul primul venit, primul servit). MDRAP nu și-a asumat pe deplin rolul de entitate centrală cu atribuții de analiză și prioritizare a investițiilor.

Au fost finanțate, atât în anul 2013, cât și în 2014, obiective de investiții noi, în condițiile în care s-a justificat și aprobat inițial finanțarea doar a obiectivelor de investiții în continuare, în mod special cele preluate din programele aflate în derulare anterior aprobării PNDL, se mai spune în documentul Curții de Conturi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4565 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.