Guvernul de la Budapesta a distribuit în milioane de exemplare pliante prin care avertizează asupra a sute zone “no-go” în mai multe oraşe europene, printre care Stockholm, Londra, Bruxelles, Marsilia, Berlin, Copenhaga şi Malmo. Sunt zone, îşi avertizează guvernul ungar cetăţenii, în care “autorităţile nu mai pot deţine controlul” şi unde “normele societăţii gazdă nu se mai aplică”.
Ministrul ungar de Externe a declarat pentru BBC că guvernul a folosit informaţii provenite din “rapoartele oficiale ale poliţiei şi ale agenţiilor de securitate”. Mai multe oraşe din Suedia, printre care şi Goteborg şi Malmo, au fost lovite de valuri de violenţă, aici au fost incendiante maşini şi au avut loc revolte. Poliţia a arătat că 15 districte din ţară sunt “în mod special vulnerabile”, fără a folosi însă termenul de “no go”. Autorităţile ungare spun însă că au preferat “termenul jurnalistic de no go” pentru a descrie acele zone care apar ca vulnerabile în rapoartele poliţiei suedeze.
În luna august, au apărut asemenea informaţii şi în Turcia, unde presa îi sfătuia pe oameni să se ferească de anumite oraşe din Suedia, unde s-ar comite violuri. Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei suedeze a spus atunci că “nu este pentru prima dată când se răspândesc în alte ţări asemenea zvonuri despre Suedia”.
Ambasada Suediei în Ungaria a protestat după apariţia pliantelor care atentează la reputaţia internaţională a Suediei. “Ambasada găseşte de cuviinţă să protesteze faţă de o hartă a Europei marcată cu roşu într-o serie de state membre, inclusiv Suedia, în care guvernul Ungar susţine că există aşa-numite zone “no-go”, unde poliţia şi statul nu mai au controlul asupra siguranţei cetăţenilor”, a spus şeful-adjunct al misiunii diplomatice a Suediei la Budapesta. Presa suedeză a scris apoi că decizia guvernului ungar face parte din strategia de campanie pentru referendumul pentru respingerea cotelor obligatorii de imigranţi impuse de UE, referendum ce va avea loc pe 2 octombrie.
Însă nu doar guvernul ungar vorbeste despre aceste zone “no-go” din Suedia. Publicaţia britanică Experss scrie că în ţara scandinavă sunt 55 de asemenea zone cuprinse de violenţă. Este vorba de zone din oraşele suedeze în care rata criminalităţii a crescut uriaş după sosirea valului de imigranţi, unde se comit multe violuri, agresiuni sexuale, a sporit traficul de droguri şi pe străzi pot fi văzuţi copii ce au arme asupra lor.
În luna februarie existau 50 de semneea zone în Suedia, unde procurorii suedezi au constatat că poliţiştii sunt atacaţi cu pietre, maşinile le sunt furate sau incendiate. Lista a crescut acum la 55 de zone “no-go”. Express scrie ca nu mai puţin de 80% dintre poliţiştii care lucrează în aceste zone doresc să-şi schimbe profesia. “Avem o criză majoră. Mulţi colegi îşi doresc să renunţe la slujbă. Infracţiunile nu sunt investigate, nu avem timp să răpundem la solicitări. Mediul de muncă s-a înrăutăţit drastic şi mulţi dintre cloegii mei îşi caută acum de lucru”, spune poliţistul Peter Larsson.
Începând din luna februarie, când a fost consemnată situaţia de mai sus, lucrurile s-au înrăutăţit. Rata criminalităţii a crescut şi mai mult. În Malmo, al treilea oraş din Suedia, traficul de droguri a crescut şi au fost incendiate 70 de maşini.
Presa rusă a folosit aceste informaţii pentru a atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de imigranţi. Siteul RT.com a vorbit cu Ingrid Carlqvist, redactor-şef al ziarului Dispatch International, o publicaţie anti-islam fondată în 2012. “Când jurnaliştii suedezi merg în aceste zone sunt înjuraţi şi li se spune să plece, pentru că acolo nu ar fi Suedia. Ei încearcă să impună sharia în acele zone şi chiar fac o treabă bună în sensul ăsta. Poliţia poate face ceva, îi poate opri. Însă cu cât aşteaptă mai mult să facă asta, cu atât mai grea va fi misiunea, pentru că acum avem 55 de asemenea zone în Suedia”.
“Zilnic îşi dau demisia trei poliţişti. Majoritatea vor altă slujbă, pentru ca aici este oribil: nu sunt plătiţi suficient, sunt în pericol, şefii nu îi lasă să îşi facă treaba. Daca nu fac ceva în forta, acum, atunci vom avea mari părţi din Suedia în care poliţia nu va putea controla aplicarea legii. Trebuie să acţionăm acum”.
La începutul acestui an, revista Foreign Policy publica articolul “Moartea celei mai generoase naţiuni din lume”. Era vorba despre Suedia şi despre imigratie şi propblemele subsecvente: imigranţii adulţi care se dau copii, trierea, lipsa de pregătire profesională a imigranţilor, imigranţii care primesc ordin de expulzare dar care rămân cu anii în Suedia. Şi apoi articolul vorbea despre faptul că în Suedia nu se poate deschide cu adevărat o discuţie publică despre imigraţie. “Avem o expresie care s-ar traduce prin ”culoar de opinie” – limitele de care nu poți trece”. Cu alte cuvinte, a spune în spațiul public că este posibil ca afganii să nu fie integrați înseamnă a-ți atrage acuzații de rasism.
În urmă cu o lună, după atacul hackerilor asupra Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, presa a intrat în posesia unor documente în care se arăta că actuala criză a migraţiei din Europa ar trebuie acceptată ca “o nouă normalitate”, că această criză înseamnă “noi oportunităţi” pentru organizaţiile lui George Soros pentru a influenţa politicile imigrației la scara globală, că este necesară o guvernanţă globală a migraţiei.
Având în vedere toate cele de mai sus, să ne mai mire faptul că această naţiune generoasă a fost aleasă de economistul-şef al Băncii Mondiale pentru a veni cu ultima sa propunere: crearea de enclave independete pentru imigranţi, unde aceştia să trăiască după regulile lor islamice?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.