Ne putem aştepta, mai repede decât credem, la indemnizaţii de şomaj şi alocaţii pentru copii plătite de firme private, la un sistem de sănătate total privatizat, la agenţi de pază ai firmelor private care să preia sarcinile poliţiei din România şi la aceiaşi mercenari care să lupte în Afganistan în locul militarilor. Totul în urma unor contracte atribuite prin licitaţii evident transparente. Iată de ce.
Într-un proiect de directivă privind achiziţiile publice, Comisia Europeană, a inclus un paragraf care a provocat o polemică puternică în statele occidentale (Capitolul I si Anexa 16) “De fapt se presupune deschiderea serviciilor de securitate socială obligatorie către sectorul privat. Este total inacceptabil. Vocaţia Europei este de a-şi proteja cetăţenii în faţa dificultăţilor vieţii, nu de a-i expune la acestea”, spune eurodeputatul socialist Marc Tarabella.
CE nu face decât să reia ceea ce ar fi dorit să stabilească prin directiva Bolkenstein din 2004, privind serviciile de pe piaţa UE: privatizarea sistemelor de sănătate.
În decembrie 2011, Comisia Europeana a propus un proiect de directivă prin care se reformează sistemul achiziţiilor publice în Europa. Acum directiva este supusă lecturilor din Parlamentul European, al cărui plen urmează să o voteze în luna noiembrie. Într-o anexă a acestei directive se arată că securitatea sociala obligatorie va trebui să se supuna regulii de piaţă, adică autorităţile publice vor trebui să aleagă cel mai bun ofertant. Cu alte cuvinte, orice companie privată poate pune mâna pe serviciile de securitate socială garantate până acum de stat. “Este periculos, inacceptabil şi ilegal”, spune eurodeputatul amintit.
Ilegalitatea vine din încălcarea tratatelor europene care arată că securitatea socială este un sector non-economic şi care nu poate fi supus regulilor stabilite prin tratatul pieţei unice europene şi regulilor concurenţei. “A privatiza securitatea sociala inseamna să condamni mecanismele de solidaritate colectivă din Franţa. Însă înseamnă să laşi şi cale libera logicii capitalizării în locul solidarităţii între generaţii, între bolnavi şi cei sănătoşi.”
Purtătorul de cuvânt al comisarului pentru piaţa internă, Michel Barnier (prezent la congresul PPE de la Bucureşti), a declarat pentru Euractiv că asemenea spaime sunt nefondate. “Eronat şi nefondat”, spune purtătorul de cuvânt. “Aceasta nu se poate decât dacă un stat al UE doreşte-în cadrul autonomiei sale în materie-să organizeze anumite servicii de securitate socială printr-un contractant. Dacă vreodata statul va dori acest lucru (ceea ce este liber să facă, chiar daca acest scenariu este puţin probabil), va trebui să aibă instrumentele juridice pentru a respecta buna guvernare, transparenţa şi echitatea în alegerea unui contractant privat”
Se naşte întrebarea în ce măsură „autonomia în această materie” a României este la fel de puternică ca şi cea a Franţei. Perspectiva unei indemnizaţii de şomaj sau a unei alocatii plătite de o companie pare să surâdă unora dintre politicienii români. Aceasta pentru a nu aminti şi de iniţiativa guvernului de la Londra de a oferi o parte din atribuţiile poliţiei către firmele private de securitate. Se invocă reducerea cu 20% a cheltuielilor Internelor de la Londra. Marea Britanir şi SUA au experienţă şi în „privatizarea” războaielor din Afganistan şi Irak. Numărul mercenarilor din Afganistan se ridica, în 2009, la 74.000, în timp ce SUA aveau detaşaţi 58.000 de militari.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.