“Domnişoara Christina” de Halloween în cinematografe
Abis Studio va lansa vineri, pe 1 noiembrie, cel mai nou lungmetraj semnat de regizorul Alexandru Maftei, “Domnişoara Christina”. Filmul, o adaptare a nuvelei fantastice scrise de Mircea Eliade, va avea premiera de Gală chiar în seara de Halloween. Evenimentul se va desfăşura joi 31 octombrie, în centrul capitalei, la Cinema Pro, în prezenţa echipei, dar şi a numeroşi invitaţi din industria cinematografică, vedete de televiziune, personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti.
Tot joi seara, doar în reţeaua “Cinema City”, pelicula va fi proiectată într-un program special de Halloween, prin care fanii din 11 oraşe, dar şi din Bucureşti, vor face cunoştinţă pentru prima dată cu “Domnişoara Christina”.
Domnişoara Christina, un film de suspans de Halloween
Acţiunea filmului se întâmplă în România perioadei interbelice. Tânărul pictor Egor Paşchievici (Tudor Aaron Istodor), sosit la conacul doamnei Moscu (Maia Morgenstern) împreună cu iubita lui, Sanda (Ioana Anastasia Anton), observă că întreaga ei familie o venerează pe Domnişoara Christina, mătuşa ucisă în împrejurări neclare pe când avea doar 20 de ani, în timpul răscoalelor din 1907. Egor este atras într-un mod inexplicabil de portretul Domnişoarei Christina şi începe să o viseze. Curând însă graniţa dintre vis şi realitate se estompează, iar Domnişoara Christina (Anastasia Dumitrescu), îndrăgostită de Egor, este adusă înapoi la viaţă prin ritualuri oculte chiar de către familia ei. Când realizează însă că viaţa Sandei este în pericol, Egor decide să lupte cu strigoiul.
Din distribuţia filmului fac parte Tudor Aaron Istodor, Maia Morgenstern, Ioana Anastasia Anton, Anastasia Dumitrescu, Ioana Sandu, Ovidiu Ghiniţă, Ioan Andrei Ionescu, Daria Puşa, Andreea Gheorghe.
Maia Morgenstern, în prim-plan, într-o peliculă cu strigoi
“Domnişoara Christina” este unul dintre cele mai îndrăzneţe filme realizate în România în ultimii 20 de ani, care, pe lângă o distribuţie de excepţie, beneficiază din plin de efecte speciale şi de o direcţie vizuală rar întâlnită în producţiile autohtone. Imaginea este semnată de Radu Aldea, Adriana Ionică a supervizat cu succes echipa responsabilă cu efectele speciale, iar producătorul filmului este Gabriel Antal.
Decorurile realizate de Vali Ighigheanu şi costumele Mariei Miu reconstituie fidel atmosfera de epocă. Muzica originală a compozitorului englez Jon Wygens, înregistrată în studio cu o orchestră simfonică, alături de coloana sonoră 5.1 surround semnată de sound designerul Tudor Petre contribuie la regalul audio-vizual.
Domnişoara Christina, un film horror
Absolvent al Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti în 1994, Alexandru Maftei face parte din prima generaţie de regizori de film postdecembristă. Debutul său pe marile ecrane, comedia dulce amăruie „Bună! Ce faci?” (Rollin Studio, 2011), a fost descrisă în revista americană „Variety” drept „o gură de aer proaspăt” în contextul cinematografiei româneşti sumbre. Alexandru Maftei a mai regizat şapte din cele paisprezece episoade ale serialului românesc “Lombarzilor 8″ ( B1TV, 2006), precum şi mediumetrajul de televizune despre “Ştefan cel Mare şi Sfânt” (Rollin Studio, TVR, 2006), prezentat în cadrul emisiunii „Mari Români”. Alexandru Maftei are la activ sute de spoturi publicitare, din care numeroase premiate în competiţii internaţionale.
Din 705.600 de minute trăite într-o viaţă, 75 sunt Déjà Vu!
Mirela Oprişor este Valeria în Deja vu
„Déjà Vu”, cel mai recent film independent care poartă semnătura lui Dan Chişu în calitate de scenarist, regizor, cameraman, actor şi producător, va avea premiera de Gală joi, 14 noiembrie, la “CinemaPRO”.
Din 15 noiembrie va fi lansat în cinematografele din toată ţara: Târgu Mureş, Craiova, Cluj-Napoca, Brăila, Botoşani, Piatra Neamţ, Călăraşi, Ploieşti şi Târgu Jiu.
Filmul spune povestea lui Mihai, un bărbat de 55 de ani care are o relaţie extraconjugală, ce durează de 3 ani. Mihai decide să-i mărturisească soţiei despre relaţia lui cu Tania. Cei doi se separă şi Mihai o aduce pe Tania pentru prima dată acasă. Filmul începe cu momentul în care, a doua zi dimineaţă, Mihai se trezeşte şi o găseşte pe Tania în bucătărie, tristă. Toată povestea se derulează în următoarele 75 de minute din viaţa celor doi în timp real.
Filmul încearcă să surprindă iluzia fericirii aparente şi fragilitatea unei relaţii paralele care se dezvăluie în plenitudinea ei imediat ce cei doi se hotărăsc să trăiască împreună fără să se mai ascundă. Pe parcursul filmului, Mihai începe să aibă dubii în ceea ce priveşte alegerea făcută, iar întâmplările prin care trece îl fac să nu mai ştie ce vrea şi cu cine ar trebui să rămână. Este un bărbat pus într-o situaţie limită, iar penibilul întâmplărilor devine câteodată tragi-comic. Confruntarea finala între cei trei depăşeşte aşteptările fiecăruia în parte. Tania constată că lui Mihai îi mai pasă de soţie. Mihai constată că soţia nu-i este atât de fidelă pe cât credea, iar soţia constată că pierderile materiale sunt mai importante decât cele sentimentale.
Ioana Flora, în rolul Tania, în Deja vu
Pe tot parcursul filmului Mihai are impresia că a mai trăit odată ceea ce face. Gesturi mărunte determină amintiri sau senzaţia de déjà vu.
Personajul principal nu apare în film, este descoperit de spectator prin ochii mamei, amantei şi ai soţiei. Spectatorul descoperă ce vede personajul principal în aceste 75 de minute din viaţa lui. Momentul culminant este cel al întâlnirii celor trei, moment în care penibilul este escaladat deoarece relaţia scapă de sub control.
Drama poveştii nu aduce elemente spectaculoase prin tema în sine, relaţia în trei fiind deja exploatată consistent în cinema. Drama izbeşte puternic prin tehnica de filmare. Camera, fixată pe o cască specială, îl transformă pe principalul personaj şi în cameraman şi în regizor, luând în considerare că el este singurul decident atât al acţiunilor sale, cât şi al cadrelor pe care le surprinde.
Filmul prezintă tema introspecţiei pe care şi-o face un bărbat, pe care nu îl vedem, dar îi conturăm portretul şi imaginea din felul în care reacţionează cei cu care interacţionează: amanta, mama, soţia.
”Deja Vu” e alcătuit din şase scene, care au fost repetate timp de două săptămâni în fiecare zi şi filmate în doar zece zile în regim de lumină naturală. Nu au fost făcute mai mult de două duble pentru secvenţa de dimineaţă şi pentru cea din maşină. Doar secvenţele de la casa de la ţară nu au fost filmate în regim de lumină; pentru acestea s-au filmat aproape 60 de duble.
Regizorul Dan Chişu
Asumarea imaginii doar din punctul de vedere al operatorului intenţionează să transmită spectatorului acel detaliu al gestului zilnic, pe care îl facem mecanic, fără a-l mai înregistra, sau felul în care reacţionăm cu privirea în situaţii dramatice sau extreme.
Distribuţia: Ioana Flora, Mirela Oprişor, Anca Alexandru, Gabriel Răuţă, Tudor Smoleanu, Horia Gheorghe, Gabriel Sandu, Simona Teodora, Chis Stanciu, Gheorghe Andrei şi Dan Chişu.
Din echipa de filmare au făcut parte: Andrei Gheorghe si Dan Chişu (imaginea), Ana Andrei (machiaj), Bogdan Ivaşcu (director de producţie), Marius Elefterache (sunet).
Filmografia lui Dan Chişu, în calitate de scenarist, regizor şi producător numără deja şase lungmetraje, dintre care cinci sunt producţii exclusiv independente: “WebSiteStory” (2010, producţie independentă), “Ursul” (2011, co-producţie DaKINO Production & Libra Film), “Şi caii sunt verzi pe pereţi” (2012, coproducţie DaKINO Production & Family Film, producţie independentă), “Youtube Bazaar” (2013, postproducţie, producţie independentă), “Bucureşti NonStop” (2013, post-producţie, producţie independentă).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.