Cu o majoritate zdrobitoare – 419 voturi „pentru“ şi 3 „împotrivă“ – şi în pofida rezervelor atribuite lui Donald Trump, Camera Reprezentanţilor a adoptat marţi un proiect de lege care impune noi sancţiuni Rusiei, Iranului şi Coreei de Nord. Documentul trebuie aprobat de Senat şi promulgat – sau nu – de preşedinte, dar, până acum, nu s-a stabilit data la care acesta ar urma să fie dezbătut şi adoptat în Camera superioară a Congresului.
Prin acest text, atât parlamentarii republicani, cât şi cei democraţi vor să dea un răspuns adecvat procesului nuclear al Coreei de Nord, „susţinerii terorismului“ de către Iran şi implicării Rusiei în Ucraina, prin anexarea, în 2014, a Crimeei, dar şi presupusului amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale americane, care face obiectul mai multor anchete parlamentare.
Deocamdată, şeful Casei Albe nu a luat o decizie în cazul respectiv, despre care se spune că i-ar putea afecta sau chiar compromite intenţia de reconciliere cu Rusia.
Proiectul noilor sancţiuni a fost apreciat de unii analişti ca o intenţie a Congresului de a-i forţa mâna lui Donald Trump în momentul în care el tocmai i-a întins-o lui Vladimir Putin. „Este o demonstraţie a faptului că acest Congres poate şi va acţiona, chiar dacă preşedintele refuză s-o facă“, transmitea, din Washington, Euronews.
„Aceste trei ţări din trei regiuni diferite ale lumii ameninţă interesele vitale ale SUA. Ele destabilizează vecinii lor. A venit timpul ca noi să răspundem viguros la acestea“, declara republicanul Ed Royce, iar democratul Joaquin Castro aprecia că „acesta este un semnal clar că preşedintele Vladimir Putin şi asociaţii săi sunt răspunzători pentru ceea ce au făcut“.
Reacţia Moscovei la noile sancţiuni americane împotriva sa a fost imediată, un înalt diplomat rus declarând agenţiei France Presse că acestea „ameninţă să distrugă perspectivele normalizării“ relaţiilor dintre cele două ţări. „Ceea ce se întâmplă nu face parte din bunul sens al lucrurilor. Autorii şi susţinătorii acestui proiect de lege fac un pas foarte serios în direcţia distrugerii perspectivelor normalizării relaţiilor cu Rusia“, declara agenţiei TASS Serghei Riabkov, adjunctul ministrului de Externe.
„Nu vom ceda emoţiei – a adăugat el. Vom încerca să găsim mijloacele pentru a merge mai departe (…) şi a realiza un compromis în problemele importante pentru Rusia, dar şi pentru SUA, cred eu: lupta împotriva terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă“, a încheiat Kiabkov.
Dacă mânia Rusiei faţă de noile sancţiuni americane era previzibilă, o atitudine aproape similară s-a consemnat la Bruxelles, dat fiind că respectivul proiect de lege prevede sancţionarea întreprinderilor europene ce ajută Rusia să realizeze infrastructuri care-i permit să exporte energie.
Concret, la Bruxelles, există tentative de a se riposta faţă de noile sancţiuni antiruseşti, reclamându-se o concertare între SUA şi UE în domeniul respectiv. Ca urmare, ar putea apărea divizări între statele UE, dată fiind miza economico-financiară, care nu este deloc mică.
Întreprinderile europene implicate în Nord Stream 2, un proiect de gazoduct de 9,5 miliarde euro, destinat să transporte gaz rusesc prin Marea Baltică, vor fi afectate în mod sigur. Grupurile Engie, Wintershall, Uniper, Royal Dutch Shell şi OMV figurează printre întreprinderile europene implicate în proiectul Nord Stream 2. Pe urmă, unele ţări nordice doresc să li se garanteze aprovizionarea cu gazul rusesc de care depind.
Ca urmare, CE a decis să examineze opţiunile sale în noul context generat de adoptarea acestor sancţiuni, în vreme ce Markus Breyer, director al federaţiei patronale europene Business Europe, a cerut Washingtonului să „evite acţiunile unilaterale care vor afecta în principal UE, cetăţenii săi şi întreprinderile ei“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.