Găurile de la Ambulanță, săpate în sănătatea oamenilor

Unul dintre punctele programului de guvernare al PSD este dotarea cu 3.000 de ambulanțe pentru fiecare comună din țară. Promisiunea arată bine, au spus unii, nesustenabilă, au spus alții. Până acolo însă este cale lungă, iar realitatea din teren arată altfel.

Mult mai dramatică și departe de orice închipuire a vreunui medic din străinătate: serviciile de ambulanţă din judeţele Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Vrancea, Buzău, Ialomiţa şi Tulcea lucrează cu doar cinci medici sau mai puţini, în timp ce în alte județe numărul acestora nu este cu mult mai mare.

În județul Vrancea, ambulanțele de urgență 0, adică cele cu medic, sunt solicitate de cel puțin 15-20 de ori, la diferite cazuri în care pacienții acuză probleme grave de sănătate. În rest, la multe dintre celelalte apeluri poate merge doar o ambulanță cu asistentă medicală. Din cauza numărului mic de medici, se lucrează continuu, fiind dificil să se asigure chiar și acest flux. Din cauza numărului redus de angajați are de suferit toată lumea, dar mai ales bolnavul.

„Pentru că trebuie să dăm fuga dintr-un loc în altul, timpul de consultație de la fața locului este mai mic. Și există riscul, nu s-a întâmplat până acum, dar există riscul să ne scape ceva, iar informațiile pe care le transmitem la medicul de la spital să fie incomplete“, spune unul dintre medicii de pe ambulanțele vrâncene.

Zile când nu se poate asigura garda

Există ture în care telefoanele sună neîntrerupt, multe apeluri fiind false. Există însă și zile în care nu se poate asigura garda sau când medicii sunt nevoiți să facă ture duble. „Sunt zile în care, practic, n-avem timp de nimic, pentru că vrâncenii sunt obișnuiți să sune la 112. Nu întotdeauna solicitările sunt chiar justificate și poate din cauza asta ratăm niște urgențe mai grave“, spune medicul de la Serviciul de Ambulanță Vrancea.
Un caz are nevoie cam de o oră, timp în care ambulanța ajunge la pacient, medicii acordă îngrijiri la fața locului, apoi transportă pacientul la spital. Totul depinde și de gravitatea cazului și de aglomerație. „La o medie de o oră, înseamnă că din 12 ore, zece lucrez efectiv. Sigur că asta este o medie, dar vă dați seama că sunt zile când se depășește această medie și practic atunci se lucrează continuu“, povestește medicul.

Mașini cu 700.000 km la bord

La Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui sunt cu 40% mai puțini angajați în echipajele de intervenție decât prevăd normativele de personal. Lunar, la Salvarea din Vaslui sunt înregistrate, în medie, șase mii de apeluri, la care răspund zece medici cu 46 de mașini, din care 30 au norma de casare depășită de ani buni. „Nu întotdeauna solicitările sunt chiar justificate, poate din cauza asta ratăm uneori urgențe mai grave“, spune unul dintre medicii de la SAJ Vaslui.

Există situații în care toate mașinile de urgență sunt plecate. Cum echipaje sunt destul de puține, asta face ca timpul de așteptare, în cazul în care apar mai multe urgențe în același timp, să fie mai mare decât ar fi normal.
De asemenea, pacienții sunt transportați cu ambulanțe care au peste 700.000 de kilometri la bord, continuă medicul, care precizează că nu de puține ori se întâmplă ca mașinile să se oprească în drum.

Specializare grea, cu mult stres și salarii mici

Documentele și statisticile arată o creștere a numărului de medici pe ambulanțe, la nivelul întregii țări, dar se pare că repartiția nu este uniformă. La finele anului 2016, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) avea prevăzut un necesar de 29.608 posturi, dintre care erau ocupate 26.911. Faţă de anul trecut, numărul posturilor ocupate a crescut cu 2.782, iar pierderile de personal din sistem au însumat 1.132 de persoane. Acest lucru s-a petrecut pe fondul scoaterii la concurs a unor posturi, dar s-au ocupat doar jumătate. Majoritatea medicilor care lucrează la Ambulanţă au atestat de medicină de urgenţă – 507, alţi 89 sunt medici de familie/medicină generală fără competenţă de urgenţă, iar 95 sunt medici rezidenţi, medicină de familie, cu post în Ambulanţă. Cu toate acestea, distribuţia medicilor la nivel naţional nu este uniformă şi există zone din ţară unde nu poate fi asigurată garda. Lipsa medicilor de urgenţă este cauzată, spun specialiştii, fie de faptul că este o specializare foarte grea, cu mult stres, fie de salariile mici. Mulţi tineri aleg să plece în străinătate, acolo unde sunt mult mai bine plătiţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.