Bătălia pentru ieșirea Marii Britanii din UE produce în Europa Centrală și de Est nu numai estimatele puseuri naționaliste și eurosceptice, ci și tensiuni de ordin economic. Poziția Comisiei Europene a devenit limpede imediat după referendumul pentru Brexit: Londra va trebui să contribuie la bugetul UE chiar și după părăsirea Uniunii, pentru că regulile UE obligă la finanțarea proiectelor decise înainte de Brexit (cel mai probabil în 2019), până la încheierea lor. Nota de plată a Marii Britanii a fost estimată la 60 de miliarde de euro.
La finalul săptămânii trecute, conservatorii britanici au insistat că prețul Brexitului trebuie să fie zero. The Times scrie că juriștii britanici și un raport al Camerei Lorzilor au ajuns la concluzia că nu exista vreo lege sau tratat care să oblige Marea Britanie să plătească cele 60 de miliarde de euro. Desigur, totul se va negocia în următorii doi ani, însă este limpede că, începând din 2019, bugetul UE va rămâne fără contribuția anuală de circa 9 miliarde de euro a Marii Britanii. Comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, a declarat pentru Handelsblatt că nota de plata a statelor membre va crește – prin contribuții mai mari la bugetul UE sau prin penalizări ce vor aduce bani la bugetul UE. Se pare însă că acest lucru se va întâmpla în funcție de interesele Germaniei.
Un comisar european alimentează populismul
Întrebat de Handelsblatt dacă nu are în vedere reducerea fondurilor structurale pentru Polonia și Ungaria (țări care resping cotele de refugiați impuse de Comisie), Oettinger a spus: „Fondurile structurale au rolul de a întări regiunile slabe. Și o mare parte din banii pe care UE îi oferă Poloniei revin în Germania. Polonezii folosesc banii pentru a încheia contracte cu industria germană, pentru a cumpăra utilaje și camioane germane. Deci contributori neți la bugetul UE, precum Germania, au un interes mare cu fondurile structurale. Din perspectivă economică, Germania nu este un contributor net, ci un beneficiar net“.
Această declarație nu face decât să alimenteze euroscepticismul în noile state membre. Partidul extremist Jobbik din Ungaria susține că Europa Centrală și de Est are nevoie de o nouă strategie de dezvoltare, iar aceasta ar trebui să înceapă prin instituirea unei uniuni a salariilor europene, care să ajute la reducerea prăpastiei nivelului de trai dintre estici și restul UE. Această poziție a naționaliștilor maghiari are și un scop electoral evident, pentru că ei l-au atacat în acest fel pe premierul Viktor Orban, spunând că guvernul său „a ajutat în mod tăcut sistemul“ de la Bruxelles, lăsând să se perpetueze ideea că aderarea Ungariei la UE a adus doar avantaje uriașe.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.