În lumea iubirii

“Ţara zăpezilor”

Romanul Ţara zăpezilor de Yasunari Kawabata este una dintre cele mai frumoase cărţi ale literaturii japoneze moderne şi una dintre cele trei opere citate de juriu în 1968, când scriitorului i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.

„Peisajul montan surprins în toată frumuseţea schimbării anotimpurilor ne dă măsura viziunii unui poet asupra a ceea ce înseamnă dragostea în viaţă”, notează The Times.

Departe de Tokyo, în liniştea vătuită a munţilor acoperiţi de zăpadă, Shimamura şi Komako, protagoniştii romanului, trăiesc o ciudată poveste de dragoste. Shimamura are obiceiul de a se retrage iarna în această micuţă staţiune montană, lăsând în urmă agitaţia capitalei şi viaţa de familie. Aici, în Ţara zăpezilor, o întâlneşte pe tânăra gheişă Komako, a cărei francheţe deconcertantă este pe punctul de a-i tulbura bărbatului echilibrul. Oscilând între afecţiunea făţişă şi necondiţionată a gheişei şi farmecul misterios al tăcutei Yoko, al cărei chip îl desluşeşte fugar, Shimamura este mereu un om al inacţiunii, iar pasivitatea lui o condamnă pe Komako să rămână prinsă fără scăpare în păienjenişul relaţiilor şi obligaţiilor din Ţara zăpezilor.

Ţara zăpezilor este al zecelea titlu de Yasunari Kawabata publicat de Humanitas Fiction în colecţia „Raftul Denisei“, după romanele Păpădiile (2015), O mie de cocori (2015), Vechiul oraş imperial (2015; 2009), Maestrul de go (2014; 2007), Frumoasele adormite (2014), Frumuseţe şi întristare (2013) şi volumele de povestiri Valsul florilor (2013), Lacul (2012) şi Dansatoarea din Izu (2008).

Yasunari Kawabata s-a născut la Osaka, în 1899. În 1924 a absolvit Universitatea Imperială din Tokyo. A debutat în 1925 şi, doi ani mai târziu, a devenit cunoscut prin nuvela Dansatoarea din Izu, iar în 1948 şi-a câştigat definitiv notorietatea cu romanul Ţara zăpezilor. Este primul scriitor japonez care primeşte Premiul Nobel, în 1968, motivaţia juriului fiind „măiestria lui literară, care exprimă cu mare sensibilitate esenţa spiritului japonez“. S-a sinucis în aprilie 1972, la mai puţin de doi ani după moartea prietenului său, scriitorul Yukio Mishima.

“Momentul nostru infinit”, o poveste de neuitat despre prima iubire

Romantică, senzuală şi atât de adevărată – o poveste de neuitat despre prima iubire de la una dintre cele mai bune autoare de adult fiction ale momentului, Lauren Myracle.

„Una dintre cele mai intense poveşti de dragoste despre adolescenţi pe care le-am citit vreodată”, mărturisea David Levithan.

“De când se ştie, ţelul lui Wren Gray a fost să-şi mulţumească părinţii.

Lucru care nu a deranjat-o, dimpotrivă.

Acum însă a împlinit 18 ani şi simte nevoia să-şi împlinească propriile dorinţe… doar că nu prea ştie care sunt.

În schimb, Charlie Parker ştie exact care e dorinţa sa cea mai mare. Charlie e un băiat blând cu un trecut dureros – şi a iubit-o pe Wren de când a văzut-o prima dată. Dar o fată ca Wren nu s-ar îndrăgosti niciodată de un tip ca el.

Şi totuşi… unele lucruri sunt scrise în stele”.

„O poveste de dragoste în acelaşi timp delicată şi plină de pasiune” – Kirkus Reviews.

„Relaţia dintre personajele lui Lauren Myracle e bazată pe dragoste, respect şi încredere.” – Publishers Weekly.

„Lauren Myracle îmbină tandreţea cu erotismul.” – School Library Journal.

„Miercuri, Charlie trecuse prin ultima zi de şcoală ca şi când s-ar fi aflat într-o negură. Toţi ceilalţi erau entuziasmaţi la gândul că vara începea în mod oficial, însă Charlie nu-şi dorea să vină vacanţa. El şi-o dorea pe Wren. Însă, dacă nu avea de gând să prindă curaj şi să acţioneze – de pildă, să poarte o conversaţie mai lungă de cinci cuvinte cu ea, în numele lui Dumnezeu! –, era sortit eşecului. Wren urma să-şi vadă de drumul ei imediat după ceremonia de absolvire de sâmbătă şi exista posibilitatea ca Charlie să nu o mai vadă niciodată.”

Lauren Myracle s-a născut la Brevard, în Carolina de Nord. A crescut în Atlanta, Georgia.

Şi-a luat licenţa în literatură engleză şi psihologie la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill.

Deţine un doctorat în literatură engleză de la Colorado State University, unde a predat timp de doi ani, şi un Master of Fine Arts în literatură pentru copii şi adolescenţi la Vermont College.

A scris numeroase cărţi pentru copii şi adolescenţi, printre care Shine, Kissing Kate, seria The Winne Years şi The Internet Girls (sttyl şi ttfn) – romane scrise în stilul mesajelor instantanee – bestselleruri New York Times.

La Editura Trei au apărut Fulgi de iubire. Trei poveşti romantice de Crăciun (scris împreună cu John Green şi Maureen Johnson) şi Cum să fii o fată rea (scris împreună cu E. Lockhard şi Sarah Mlynowski).

“Lista iubiţilor mei”

15 iubiţi, 11 şedinţe la psiholog, 4 broscuţe din ceramică şi eu, Ruby Oliver.

Ruby Oliver are 15 ani şi merge la psiholog. Ştie că e ciudat, dar are o scuză — a avut zece zile crâncene, în care, printre altele:

şi-a pierdut iubitul (băiatul nr. 13)

şi-a pierdut cea mai bună prietenă

şi-a pierdut toţi ceilalţi prieteni

a făcut ceva şocant de avansat cu băiatul nr. 15

s-a certat cu băiatul nr. 14

a picat un test la mate…

În ciuda a toate astea, Ruby va supravieţui… pentru a face şi mai multe liste.

În colecţia Young Fiction Connection a Editurii Trei, a apărut primul roman din seria Ruby Oliver, a scriitorului E. Lockhart

„Dialoguri şi detalii supersavuroase: stilul lui E. Lockhart inconfundabil de incintant”, consideră Publishers Weekly.

„Lockhart a creat un personaj foarte simpatic: seamănă cu Georgia Nicholson a lui Louise Rennison şi cu Bridget Jones… Iar schimburile de replici sunt memorabile”, notează School Library Journal.

“În duminica de după ce eu şi Meghan am fost la festivalul filmelor lui Woody Allen, mi-am scos acuarelele din fundul sertarului de la birou. Cred că din clasa a şaptea nu le mai folosisem. Am făcut rost de o foaie de hârtie şi am pliat-o în două. «Cât de rău îmi pare?» am scris cu mov. «La fel de rău…»”

Lista iubiţilor mei (câştigătoare, în 2006, a ALA Best Books for Young Adults) face parte dintr-o serie ce mai cuprinde: The Boy Book, The Treasure Map of Boys şi Real Live Boyfriends.

E. Lockhart a avut nouă iubiţi oficiali, dacă punem la socoteală şi băiatul care a invitat-o în clasa a şaptea la o petrecere, după care, practic, n-a mai vorbit niciodată cu ea. Undeva, printr-un sertar, are o listă cu toţi băieţii pe care i-a sărutat vreodată. N-a făcut parte din nicio echipă de sport şi a fost scutită de orele de educaţie fizică fiindcă făcea balet.

Are un tatuaj, se tunde singură şi se dă cu acelaşi parfum încă din liceu (Chinese Flowers, de la Kiehl’s). Are în birou două păpuşi, Betty şi Veronica, o fotografie cu un buldog foarte gras, o carte de vizită pe care scrie „Sherlock Holmes, detectiv consultant” şi o rochie de seară cu volănaşe, din anii 1920, pe care a purtat-o la bal.

La Editura Trei de aceeaşi autoare au mai apărut: Scandaloasa poveste a lui Frankie Landau-Banks (finalist National Book Award 2008 şi nominalizat la Premiul Michael L. Printz 2009), Mincinoşii şi Cum să fii o fată rea (scris în colaborare cu Sarah Mlynowski şi Lauren Myracle).

“Arta visării”

“Viaţa e un vis

Apoi te trezeşti.

Eu l-am inventat pe Max. Cel puţin asta mi-am spus întotdeauna. Toţi bărbaţii pe care i-am adorat încă din copilărie, combinaţi într-un singur tip perfect. Problema e că m-am înşelat.

Pentru că în uşa clasei, uitându-se direct la mine, stă Max.

Max al meu.

Max cel din visele mele.

Max al meu care nu există în realitate”.

De când se ştie, Alice îl visează pe Max, un băiat pe care nu l-a întâlnit niciodată.

Împreună au călătorit prin toată lumea, au călărit pe elefanţi roz, s-au bătut cu biscuiţi în Muzeul Metropolitan de Artă şi s-au îndrăgostit nebuneşte, iremediabil, unul de celălalt. Max e băiatul viselor ei (şi doar al viselor ei) până în dimineaţa în care îl descoperă stându-i alături la oră, cât se poate de viu. Dar el habar nu are cine e Alice.

Când te îndrăgosteşti în vis, mai poate realitatea să-ţi fie de ajuns?

“În mod evident, sunt perfect conştientă că par sută la sută ţăcănită când spun că m-am îndrăgostit de un om pe care nu l-am întâlnit niciodată, care nici măcar nu există. Dar din moment ce nu-mi pot aminti o perioadă în care să nu-l fi visat pe Max, mi-e greu să fac diferenţa. Locurile se schimbă, la fel şi poveştile, însă Max rămâne acelaşi, întâmpinându-mă în fiecare vis cu zâmbetul lui poznaş şi inima lui mare. El e sufletul meu pereche”.

Autoarea, Lucy Keating, locuieşte în Venice, California. A crescut în Boston, Massachusetts, a urmat Williams College din Berkshire şi, în adâncul inimii, a rămas o locuitoare a regiunii New England. Pe lângă scris, marile sale iubiri sunt muzica şi câinele ei, Ernie, care are propria pagină pe Instagram. De când se ştie, Lucy are vise intense şi foarte vii, ba chiar şi-a rearanjat mobila… în vis.

“Încă o zi”, cartea-pereche a bestsellerului “Zi după zi”

O perspectivă surprinzătoare asupra dragostei în acest volum al lui David Levithan. Pentru Rhiannon, fiecare zi este la fel. S-a resemnat cu viaţa ei, convinsă fiind că îl merită pe Justin, iubitul ei distant şi temperamental.

Până într-o dimineaţă când totul se schimbă. Pentru prima dată, Justin pare să o vadă cu adevărat, să fie împreună cu ea – şi petrec o zi perfectă – o zi pe care Justin nu şi-o mai aminteşte în dimineaţa următoare.

Tristă şi confuză, Rhiannon pune totul la îndoială. Pe neaşteptate, un străin îi spune că acel Justin cu care a petrecut o zi perfectă şi care a făcut-o să se simtă specială… nu e deloc Justin.

Încă o zi, cartea-pereche a bestsellerului New York Times Zi după zi, spune povestea din perspectiva lui Rhiannon, care încearcă să descopere adevărul despre dragoste şi felul cum acest adevăr te poate schimba pentru totdeauna.

„O poveste ce ne face să pătrundem adânc în minţile personajelor. Deşi Levithan consideră că Încă o zi e geamănul romanului său precedent, Zi după zi, noua sa carte are o identitate separată, bine definită şi poate fi citită independent”, se afirmă în Booklist.

„Nu simt nicio întrebare – doar răspunsuri. Nu simt frică, ci împlinire. Îl sărut şi balansul nostru perfect continuă, răsuflările noastre se fac una. Închid ochii şi simt apăsarea familiară a buzelor lui, gustul familiar al gurii lui. Însă acum ceva e altfel. Nu doar ne sărutăm cu trupurile noastre întregi, ci şi cu ceva mai mare decât trupurile, cu ceea ce suntem şi cu ceea ce vom fi.”

David Levithan este foarte cunoscut datorită cărţilor sale pentru adolescenţi, printre care Boy Meets Boy (recompensat cu Lambda Literary Award), The Realm of Possibility, Are We There Yet?, Live is the Higher Law.

La Editura Trei, de acelaşi autor, au apărut Zi după zi, Will Grayson, Will Grayson (scris împreună cu John Green), Dash, Lily şi Cartea Provocărilor, Playlist pentru Nick şi Norah (ambele scrise împreună cu Rachel Cohn).

“Pasiunea Domnişoarei S. Scrisori editate şi comentate de Jean-Yves Berthault”

O colecţie de scrisori de dragoste trimise între 1928 şi 1930 şi descoperite de curând într-o pivniţă prăfuită din Paris.

Testând limitele sale şi pe ale amantului ei ca să obţină plăcerea, Simone poate fi văzută ca o femeie înaintea timpului său, a cărei atitudine noncomformistă contestă prejudecăţile privind sexualitatea feminină şi a dus, în cele din urmă, la propria decădere.

Scrisorile domnişoarei S. înfăţişează portretul plin de viaţă al unei poveşti de dragoste de o pasiune aproape violentă, care evoluează în moduri şocante şi neobişnuite. Presărată cu observaţii lămuritoare din partea editorului ei, Jean-Yves Berthault, această corespondenţă deschide uşa spre o altă viaţă şi un alt timp, dominate de o femeie al cărei glas a răsunat cu mai bine de un secol în urmă şi care se aude şi astăzi.

Domnişoara S., numită aici simplu Simone, a fost o doamnă educată şi cultă care a trăit la Paris în zgomotoşii şi sofisticaţii ani douăzeci. Scrisorile pe care Simone le scrie lui Charles, amantul ei căsătorit, exprimă dorinţele, fricile, anxietăţile şi fanteziile sale – prin intermediul lor ajungem să cunoaştem îndeaproape o femeie extraordinară, al cărei apetit sexual nu cunoaşte limite şi a cărei dragoste obsesivă şi distructivă a fost dusă la extrem.

Jean-Yves Berthault este un diplomat francez, vorbitor fluent de engleză, care, datorită profesiei sale, a călătorit prin toată lumea.

În 2012, în timp ce ajuta o prietenă să golească pivniţa locuinţei sale din Paris, a dat peste o ladă veche, îngropată sub o grămadă de ziare îngălbenite. Deschizând-o, a descoperit că era plină de scrisori ce datau din 1928, semnate de o femeie pe care o vom numi Simone. A fost începutul unui proiect ce va dura doi ani şi pe parcursul căruia Jean-Yves Berthault a aranjat scrisorile în ordine cronologică şi a adăugat note care explicau contextul cultural. În prezent, scrisorile reprezintă o mărturie a unei poveşti de dragoste unice şi a unei perioade istorice de maximă efervescenţă.

„Ca să nu te pierzi în cartier”

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atât de mult se străduise să le uite. Pasajele albe din copilărie şi tinereţe se umplu încetul cu încetul, detaliile se înlănţuie treptat în jurul unor personaje şi dau la iveală destine şi oameni importanţi din viaţa lui. Trezite, amintirile transpar, contururile lor sunt imprecise, romanul fiind un melanj în care caracterul difuz al impresiilor, analiza psihologică, deziluzia şi poezia se împletesc într-o poveste-anchetă asupra lumii lăuntrice şi memoriei.

Ca să nu te pierzi în cartier, de Patrick Modiano, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură,2014, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”.

„Nu trebuie să desluşeşti niciodată misterul. Şi oricum, un scriitor n-ar fi în stare. Chiar dacă se străduieşte cu minuţiozitate, doar îl adânceşte şi mai mult. Samuel Beckett spunea despre Proust, care practic nu făcea decât să-şi explice personajele: «Limpezindu-le, Proust le sporea misterul»”, mărturiseşte Patrick Modiano.

„La Modiano, nimic nu este vreodată sigur. Universul e mişcător asemenea nisipurilor nevăzute ce pot să te înghită într-o clipă. O casă din Saint-Leu-la-Forêt, square du Graisivaudan, postul de frontieră de la Ventimiglia, Tremblay: romancierul îşi ţese pânza, ale cărei fire converg spre o femeie, o piesă crucială în puzzle-ul spulberat al copilăriei lui… Cititorul obişnuit cu cărţile lui va regăsi cu bucurie în acest roman senzaţia de vag, atmosfera bizară, izul muced al unui trecut tulbure. Cititorul nou, stârnit de Premiul Nobel, va pătrunde în acest spaţiu inedit şi va rămîne pe veci cucerit de vraja lui”, scrie criticul de la Le Figaro.

Patrick Modiano s-a născut în Boulogne-Billancourt, în 1945. În copilărie a fost foarte apropiat de fratele mai mic, care s-a stins din viaţă la doar zece ani; şocul morţii sale a marcat pentru totdeauna opera viitorului scriitor. După absolvirea liceului, Patrick nu s-a înscris la universitate, alegând să se consacre scrisului. Succesul a venit îndată după prima carte apărută, La Place de l’étoile (1968), dublu premiată. A publicat pînă acum peste douăzeci de romane – Villa triste (1975), Remise de peine (1988), Un cirque passe (1992), La Petite Bijou (2001) –, volume autobiografice sau de eseuri, piese de teatru, scenarii de film şi cărţi pentru copii. Dintre cele mai importante distincţii primite amintim: Prix Goncourt (1978, pentru Rue des boutiques obscures) şi Premiul Nobel pentru Literatură (2014), „datorită artei memoriilor, prin care a evocat destine omeneşti dintre cele mai greu de înţeles şi a dezvăluit universul Ocupaţiei naziste“.

La Editura Polirom au apărut până în prezent romanele Călătorie de nuntă (2014), Bulevardele de centură (2014) şi Iarba nopţilor (2015).

“Amantul japonez”

Volumul semnat de Isabel Allende va fi lansat miercuri, 24 februarie, ora 19, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu.

În 1939, când Polonia e ameninţată de nazism, Alma Belasco e trimisă de părinţi să trăiască la San Francisco, alături de mătuşa şi de unchiul ei, care locuiesc într-un conac opulent. Iniţial timorată de noua ei familie şi incapabila să se integreze, Alma va avea în cele din urmă o legătură profundă, pentru toată viaţa, cu fiul grădinarului familiei, Ichimei. După atacul japonezilor de la Pearl Harbor, cei doi sunt despărţiţi cu cruzime, iar Ichimei ajunge într-un lagăr, împreună cu familia sa. Multe decenii mai târziu, Alma e una dintre bătrânele excentrice care populează azilul de lux Lark House din San Francisco. Cu răbdare şi infinită tandreţe, Irina Bazili, o tânără îngrijitoare din Republica Moldova, cu o istorie tristă în propria biografie, ajunge să descopere treptat povestea de dragoste dintre Alma şi Ichimei şi îşi găseşte în ea izbăvirea.

Isabel Allende: 21 de cărţi publicate, traduceri în peste 35 de limbi; peste 65 de milioane de exemplare vândute; 12 doctorate onorifice; 50 de premii în peste 15 ţări; 2 filme de succes realizate după romanele ei.

“Sex, shopping şi un roman”

O poveste modernă despre dragostea din zilele noastre, scrisă în inconfundabilul şi seducătorul stil al lui Alain de Botton, Sex, Shopping şi un roman va fi lansat miercuri, 17 februarie, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Alice lucrează în publicitate, Eric – în domeniul bancar. În casa ei domneşte stilul vintage, iar în apartamentul lui – minimalismul monocrom. Ea are complexe, el este dezinvolt. Amândoi sunt însă tineri şi atraşi unul de altul, aşa că toate diferenţele dintre ei sunt argumente ale îndrăgostirii – un proces pe care scriitorul îl analizează stendhalian, îmbogăţindu-şi naraţiunea cu toate nuanţele unui eseu erudit, dar amuzant. Între cosmopolita Londră contemporană şi paradisul insulelor tropicale, povestea de dragoste a lui Alice şi Eric parcurge toate etapele imaginabile. La finalul ei, după ce binomul celor doi îndrăgostiţi tinde, pentru o scurtă vreme, spre un triunghi amoros, cititorul va trebui să tranşeze, alături de protagonişti, eterna dilema a cuplului – „extremele se atrag“, sau „cin’ se-aseamănă se-adună“?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.