Sîmbătă seara, în finala mică, a fost consemnat decesul fotbalului magic. A murit stilul brazilian, mingea vrăjită din visele copiilor și a copilăriilor din ultima jumătate de secol.
Brazilia care juca în imaginația tuturor puștilor de pe planetă, care a brevetat însuflețirea mingii, care a fost de atîtea ori la limitele fotbalului artă pentru artă s-a dovedit o neputincioasă. O caricatură a propriei măreții, o mediocritate împiedicată, ridicolă și fără parfumul de altădată. Brazilia nu mai era Brazilia încă de la primele meciuri. S-a văzut de departe că Neymar nu-i decît un fițos împins de sutele de milioane de fani pe un postament șubred de statuie pentru un mit. Un închipuit care, de la venirea în Europa, nu ne-a arătat decît tupeul frizurii sale, un crăcănel cu ifose de macho, care, trecînd Oceanul spre Europa, și-a imaginat că trece direct în eternitate.
Brazilia lui Pele, a lui Ronaldo și Rivaldo, a lui Ronaldinho și Garincha nu mai există. Cu o echipă alcătuită dintr-un portar pierdut în Canada și un atac strîns de prin Europa de Est, Brazilia nu avea cum să învingă Germania și nici Olanda. E de mirare că și-a cîștigat dreptul de a le înfrunta pe acestea. La urma-urmei, ce voiau brazilienii însetați de spectacol? Să cîștige încă o Cupă mondială cu jucători adunați de prin Europa de Est, unde campionatele țin atîta cît țin banii sponsorilor și unde jumătate dintre echipe nu știu dacă mai prind toamna? Cu dulapul alergăreț numit Hulk, cu Bernard cel pitic și cu Wilian mai bun vorbitor de ucraineană decît de dat goluri, pe cine să bată? Pe Steaua sau pe Astra! Brazilia în afara de David Luiz (și el bezmetic și heirupist în ultimele meciuri), Ramirez și Oscar (și el fițos și căprioară de bulevard) n-a avut oameni pentru vise mari. A sfîrșit prin a-și arăta mediocritatea. Și prin a se umple de ridicol în fața Germaniei și a Olandei.
Numai cine n-a fost în Brazilia nu poate înțelege ce durere a adus această cădere în mediocritate a naționalei cariocas.Țara fotbalului pe pîine, țara în care toți copiii visează să se salveze din sărăcie cu vrăjirea mingii de fotbal a ajuns să trăiască zile de penibil, ore lungi și apăsătoare în care se vedea clar că nu mai stăpînesc nici scretul jocului și nu mai pot pretinde nici întîietatea. Tiki-taca și jongleriile cu mingea au ajuns la un final de epocă. Nu întîmplător, Spania și Brazilia au sfîrșit la fel de jenant.
Cînd mă gîndesc la copiii din Brazilia, la adolescenții care joacă încălțați cu bocanci pe micile petece de verdeață din jungla Amazonului, toți cu numele lui Pele și al lui Ronaldo în minte, îmi vine să plîng. La finala mică, iluzia lor de salvare din junglă, din căsuțele de scîndură cocoțate pe niște pari pentru, a scăpa de apele amenințătoare de pe Rio Grande a traversat momente cumplite. Dintr-un coșmar, toată Brazilia s-a trezit într-o revelație. Geniile fotbalului nu mai vin de pe tăpșane și nici din cartierele sărace, ci din fabricile nemiloase de jucători. Asta devine principala concluzie după eșecul Braziliei din Brazilia.
Dacă acest lucru s-ar fi petrecut cu ani în urmă, aș fi plîns cu adevărat. Acum, abia mai scap o lacrimă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.