Macovei dixit: „MCV să se prelungească”

Am avut la începutul acestui an un raport pe justiţie favorabil. Dar vocile de la Bruxelles care consideră că monitorizarea europeană asupra justiţiei din România trebuie în continuare menţinută şi-au relansat corul denigrator. Juncker a reiterat că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria ar trebui menţinut până în 2019. România ar putea beneficia de acelaşi tratament, la pachet cu bulgarii, deşi la noi lupta împotriva corupţiei a fost una considerată eficientă.

A venit şi rândul Monicăi Macovei să redeschidă acest subiect în Parlamentul European. Eurodeputata a organizat o dezbatere în Comisia de control bugetar a Parlamentului European privind necesitatea de a menţine MCV pentru justiţia din România şi Bulgaria. Printre participanţi s-au aflat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. În sală multă presă ”macovistă”, reprezentanţi ai unor ONG-uri. Ideea dominantă diseminată de Macovei a fost aceea că MCV-ul trebuie prelungit pentru România şi că, din cauza corupţiei endemice, nu ne merităm statutul de stat membru onorabil în UE. “Au fost state occidentale importante care au avut nevoie de sute de ani să îşi consolideze sistemul de justiţie. Eu cred că la noi acest MCV trebuie menţinut”, a spus Monica Macovei.

Ipocrizia Monicăi Macovei

Ni se tot repetă că MCV-ul a avut partea lui de succes. Că presiunile externe făcute asupra sistemului judiciar din România ar fi fost profitabile pentru români. Profitabile au fost pentru capitalul politic al unor “profesionişti” ai discursului anti-corupţie. Sunt persoane care încearcă să îşi clădească o carieră politică exploatând tema anti-corupţiei.

În plină comisie a legislativului european, cea care se compara cu Nelson Mandela a abordat tonul fostei procuroare, mesajul ei adresându-se în special europarlamentarilor PSD: “Dacă voi, clasa politică, politicienii, nu vă veţi opune, campania anti-corupţie ar fi un succes”. Deşi europarlamentar şi doritoare de a conduce un partid politic, Monica Macovei poza în activist ONG independent şi echidistant politic. Uitase complet că ea însăşi face parte din clasa politică şi că o parte dintre amicii ei politici, giraţi moral de ea, au ajuns din campioni ai anti-corupţiei exemple ale corupţiei la nivel înalt: Horia Georgescu şi Alina Bica.

Prin evenimentul organizat în Parlamentul European, la iniţiativa ei personală, Monica Macovei a mai încercat un lucru: să recupereze monopolul discursului anti-corupţie. Ca să îşi spele imaginea de militant anti-corupţie în România, face tot posibilul să recupereze capitalul politic afectat. Atunci plusează.

Nu numai că s-a situat de partea celor care consideră că românii nu au ce căuta în Schengen din cauza MCV, dar, într-un puseu electoral de supravieţuire, Macovei a invocat faptul că autorităţile de la Bruxelles ar trebui să întrerupă fondurile europene către România pe perioada prelungirii MCV. O idee care pare să o fi încântat Catherine Day, unul dintre pionii anti-România din fosta echipă Barroso, actualmente secretar general al Comisiei Europene, prezentă şi ea la dezbaterea din Parlamentul European. Ideea a fost combătută cu fermitate de eurodeputatul Victor Boştinaru în plenul dezbaterii. “A fost o forţare evidentă din partea colegei noastre Monica Macovei de a asocia MCV-ul cu finanţările europene, probabil cu un gând ascuns de a pune în aplicare un nou mecanism de sancţionare a României, probabil prin suspendarea fondurilor europene. Ceea ce este nu doar inaccpetabil din perspectiva intereselor europene legitime ale României şi Bulgariei, dar este în afara cadrului juridic european, ţinând cont că finanţările europene din politica de coeziune sau politica agricola comună au reguli juridice care nu pot în niciun caz să fie asociate cu MCV-ul. Să nu uităm că efortul «eroic» al PDL-ului de a deturna fonduri europene a dus în perioada guvernării lor la suspendarea a şase programe operaţionale care treceau de şase miliarde de euro. Atunci, doamna Macovei nu numai că nu le denunţa, dar nu scotea o vorbă”, a apreciat Boştinaru. O altă poziţie la fel de fermă a venit din partea colegului de grup politic al Monicăi Macovei, eurodeputatul Marian Jean Marinescu. El a precizat că este inacceptabil nu doar ca aderarea României la Schengen să mai fie condiţionată de existenţa MCV, ci şi faptul că o prelungire a acestui mecanism impus de Bruxelles reprezintă o formă de umilire a cetăţenilor români.

Instituit în 2007, în momentul aderării României şi Bulgariei la UE, Raportul pe justiţie din cadrul MCV a fost prevăzut să analizeze domenii cheie ale sistemului judiciar care aveau nevoie de reforme. Aderarea celor două state la spaţiul de liberă circulaţie Schengen a fost blocată de anumite ţări membre şi a fost condiţională de Olanda prin existenţa a două rapoarte pe justiţie din cadrul MCV pozitive şi consecutive. Riscul ca acest MCV să se eternizeze sunt foarte mari, din moment ce, la momentul acceptării lui de către români şi bulgari, nu au fost precizate clar criteriile şi termenul limită privind aplicarea acestui mecanism de monitorizare a reformelor din justiţie. Nefiind bine definit, invocarea problemei MCV a fost folosită drept instrument în lupta politică internă, fie ca formă de şantaj şi marginalizare a statului român în interiorul UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.