După articolul publicat de cotidianul.ro despre scandalul internaţional legat de realegerea britanicului de origine marocană Jim Boumelhaîn funcţia de preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ), MediaSind a reacţionat. A publicat pe site-ul său un comunicat plin de informaţii false.
MediaSind pretinde că, la presiunile sale, ar fi fost votată o rezoluţie dură împotriva radioului public de la Bucureşti, prin care conducerea acestuia ar fi fost pasămite somată să-l reangajeze pe vicepreşedintele MediaSind, Adrian Moise, în funcţia de coordonator activităţi speciale, pe linie de MAI şi MApN. În caz contrar, mai pretind cei din conducerea MediaSind în comunicatul lor, FIJ va declanşa acţiuni de protest internaţional, pichetând ambasadele României din peste 100 de ţări. Din raţiuni de jurnalism de investigaţie, am consultat membrii FIJ şi am descoperit dezinformarea la care a recurs MediaSind. Nici vorbă de aşa ceva. Congresul de la Dublin nu a votat nicio rezoluţie împotriva radioului public din România
O altă intoxicare este cea potrivit căreia retragerea acreditărilor celor două jurnaliste care mediatizau Congresul FIJ de la Dublin (subiect de interes public, dat fiind situaţia jurnalismului în lume şi în România pe timp de criză) ar fi fost făcută chiar la cererea SRR. Nici vorbă de aşa ceva. Fals. SRR a protestat oficial faţă de tratamentul brutal şi injust aplicat de către organizatori jurnalistelor trimise la congresul de la Dublin.
Autorul retragerii acreditărilor a fost chiar domnul Adrian Moise, reprezentantul MediaSind la congres. Motivul pentru care a făcut-o este unul halucinant. El a pretins în faţa organizatorilor, cei care le-au scos afară din clădire pe cele două jurnaliste, că se simte ameninţat de prezenţa lor. Astfel, organizatorii, zeloşi, le-au anulat acreditările obţinute legal.
Probabil că MediaSind dorea să ascundă mai multe lucruri: că reprezentatul României acolo, care nu este jurnalist, venise să ceară de fapt propria sa reangajare în radioul public. Nicidecm nu să prezinte situaţia presei din România, la fel ca celelalte state. De asemenea, MediaSind dorea să ascundă numărul real de cotizanţi pe care îi are în România. De ce?
Conform procedurii FIJ, o secţie naţională dispune de un anumit număr de voturi, în funcţie de masa de membri cotizanţi pe care o are. Mediasind pretinde pe site-ul oficial că are peste 9.000 de membri jurnalişti. Aşa apărea pe tabelul afişat în sala de congres. În urma acestui fals statistic, MediaSind a avut dreptzl să ofere 11 voturi candidatului la funcţia de preşedinte FIJ. Prin intermediul celor 11 voturi ale MediaSind, Jim Boumelha s-a distanţat “la mustaţă” de contracandidatul său, Philippe Leruth (jurnalist belgian cu experienţă, respectabil, fost vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor). Diferenţa totală finală dintre cei doi a fost de 13 voturi în favoarea lui Boumelha. La numărarea voturilor, au apărut că 5 dintre ele erau mai mult decât numărul alocat delegaţiilor. A fost cerută refacerea votului. Boumelha a refuzat.
Protestul către FIJ de la Radio România
Două sindicate membre ale FIJ, cel german şi cel canadian, au denunţat nereguli observate la scrutin a doua zi după alegeri, şi au anunţat plecarea lor imediată de la Congres. Au ameninţat că vor părăsi Federaţia. Uniunea Jurnaliştilor Germani (DJV) a depus o declaraţie, pe care au semnat-o cincisprezece sindicate membre, reprezentând 28% dintre jurnaliştii reprezentaţi în Congres. S-a decis chiar înaintarea unei acţiuni în justiţie. Secţiile FIJ care au semnat această declaraţie reprezintă jurnaliştii din Germania, Austria, Belgia, Norvegia, Polonia, Elveţia Finlanda, Islanda, Cipru, Macedonia, Canada, Statele Unite, Coreea de Sud, Indonezia, Noua Zeelandă şi Taiwan.
Pentru a demonstra campania de denigrări şi dezinfomare a MediaSind publicăm opiniile unor figuri importante din FIJ.
Interviu Philippe Leruth, fost vicepreşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (ramură europeană a FIJ)
Cotidianul.ro: Pe blogul dvs. aţi scris că, în timpul alegerilor pentru funcţia de preşedinte la conducerea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, aţi observat nereguli în timpul votului. Aţi spus chiar că, şi acum vă citez, „aceste alegeri s-au desfăşurat într-un climat detestabil”. Vă rugăm să explicaţi pentru opinia publică românească ce fel de nereguli aţi văzut şi de ce consideraţi că atmosfera congresului FIJ de la Dublin a fost una detestabilă?
Philippe Leruth: În urne au fost găsite 369 de buletine de vot, deşi ar fi trebui să existe doar 364. Au existat nereguli evidente. Persoanele responsabile pentru numărarea voturilor au semnalat-o, dar această anomalie a fost menţinută. A fost cumva o intenţie de a frauda votul prin introducerea unor buletine suplimentare? Nu avem dovezi. Nu vreau nici să pun la îndoială buna-credinţă a celor care au adunat buletine de vot de la delegaţii secţiilor FIJ. Totuşi, pentru că au fost găsite mai multe buletine de vot în urnă decât numărul de votanţi, alegerile nu au fost în regulă.
Congresul a fost chemat să se pronunţe cu privire la o eventuală refacere a alegerilor, deci să votăm din nou. Dar, prin ridicarea mâinilor, majoritatea secţiilor au decis să menţnă ca valabilă prima rundă de alegeri. Nici eu, ca şi contra-candidat al lui Jim Boumelha, care a pierdut alegerile, nu am cerut să fie refăcut votul: nu am vrut să apar ca un perdant de rea-credinţă. Dacă eu aş fi fost cel care câştigam alegerile, iar dacă se punea problema să refacem votul din cauza unor nereguli sesizate, aş fi procedat la un nou scrutin fără să ezit, pentru a evita şi cea mai mică suspiciune privind corectitudinea alegerii mele. Când am vorbit despre climatul detestabil, m-am referit la atacurile adversarului meu (Jim Boumelha) împotriva delegaţiei belgiene şi împotriva mea personal, situaţie care aş fi preferat să nu întâmple între jurnalişti.
Două jurnaliste, trimise oficial de către Radio România să relateze video şi audio despre lucrările Congresului FIJ de la Dublin, au fost împiedicate să mai participe, deşi fuseseră acreditate iniţial de organizatori. Aceştia anunţaseră pe site-ul congresului că mass-media are acces liber, indiferent dacă jurnaliştii veniţi să relateze sunt sau nu afiliaţi la FIJ. Cu toate acestea, ele au fost pur şi simplu blocate să mai intre, fără să li se ofere o explicaţie credibilă şi rezonabilă. Cum calificaţi un asemenea comportament din partea unor oameni care pretind că apără drepturile jurnaliştilor, libertatea de informare şi libertatea presei?
Ca majoritatea jurnaliştilor prezenţi la Congres, nu am asistat la acest incident, doar am auzit din ceea ce ni s-a spus ulterior. Ni s-a explicat că două jurnaliste au primit în mod greşit acreditările, şi de aceea organizatorii au fost nevoiţi să le retragă. A doua zi ni s-a spus chiar că angajatorul lor şi-ar fi cerut scuze pentru participarea lor. Abia după întoarcerea mea de la Dublin am constatat că de fapt acreditările lor au fost eliberate corect şi că erau valabile, şi că Radio România nu numai că nu s-a pus problema să îşi ceară scuze, cum se afirmase, ci chiar a protestat în mod oficial împotriva tratamentului la care au fost supuşi jurnaliştii săi. Ca apărători ai libertăţii presei, nu putem decât să denunţăm toate piedicile puse jurnaliştilor în munca lor de căutare a adevărului. Acum o lună, reporterii au acoperit fără nicio piedică sau restricţie lucrările Adunării Generale a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, la care eu am participat în calitate de vicepreşedinte.
Este adevărat ceea ce MediaSind scrie într-un comunicat postat pe site-ul lor, şi anume că la sfârşitul Congresului FIJ de la Dublin delegaţii ar fi votat o rezoluţie care condamnă în termeni duri Radio România, ameninţând cu demonstraţii masive ale membrilor FIJ în faţa ambasadelor României în străinătate, astfel încât domnul Adrian Moise, vicepreşedinte MediaSind, să fie neapărat reangajat pe funcţia sa de şef de pompieri pe care o deţinuse, până să fie concediat pentru repetate abateri, în Societatea Română de Radiodifuziune?
Chiar dacă domnea o anumită atmosferă de confuzie la finalul Congresului FIJ de la Dublin, ştiu foarte clar că nu a existat o asemenea rezoluţie. În luna mai, la Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor din Verviers (Belgia), circulase un text de susţinere a domnului Adrian Moise, în care unii cereau reangajarea sa pe funcţia deţinută anterior în radioul pubic, fără să se specifice care era această funcţie (cea de şef al unei grupe de pompieri). Dar nici acolo nu a fost votată vreo rezoluţie de acest tip. Îmi amintesc, de asemenea, că, la Verviers, textul acestui apel a fost amendat de către Comitetul de Coordonare al FEJ, din care am făcut şi eu parte în acel moment, în special pentru a evita să ne pronunţăm noi cu privire la legalitatea unei asemenea măsuri administrative. Şi la Congresul de la Dublin a mai circulat un asemene apel, care relua aceeaşi solicitare. Termenii acestui text nu sunt absolut deloc duri la adresa Radio România, reprezentând doar un apel. De asemenea, nu există nici o rezoluţie care să vorbească despre proteste în faţa ambasadelor României în străinătate pentru susţinerea reangajării domnului Adrian Moise.
Mogens Bluicher Bjerregård, preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor
Cotidianul.ro: Cum aţi putea descrie refuzul încăpăţânat al domnului Boumelha de a restabili o nouă rundă de alegeri, după constatarea unor nereguli?
Mogens Bluicher Bjerregård: Am fost surprins că Jim Boumelha nu a decis reluarea imediată a votării. Eu pur şi simplu nu înţeleg cum un preşedinte nu vrea să fie ales pe un nou mandat într-un climat de deplină încredere.
Aveţi cunoştinţă despre votarea unei aşa-numite rezoluţii dure împotriva radioului public din România, plină de ameninţări cu proteste în faţa ambasadelor României din străinătate, pentru ca vicepreşedintele MediaSind să fie reanagajat?
Nu am cunoştinţă despre o asemenea rezoluţie.
Din acţiunea de dezinformare a MediaSind transpar nişte concluzii. Actuala conducere a organizaţiei foloseşte afilierea sa la FIJ ca pe un instrument de presiune asupra unei instituţii publice de media, astfel încât unul dintre vicepreşedinţii săi, Adrian Moise, care nu este jurnalist, ci pompier, să fie reangajat, după ce a fost concediat pentru abateri repetate şi reclamaţii ale ISU şi ale Ministerului Apărării Naţionale. Mai mult, Adrian Moise, vicepreşedintele MediaSind, deşi nu mai este pompier la radioul public, este în schimb membru în Consiliul de Administraţie SRR. Cu toate avantajele care decurg din această poziţie: decontări de deplasări în străinătate, acces nelimitat la internet şi convorbiri telefonice nelimitate, plătite din banii plătitorilor de taxă radio-tv, laptop, iPhone, alte beneficii. Ia aproape o mie de euro indemnizaţie pe participarea la şedinţele CA. Şi, deşi membru în board-ul radioului public, el a organizat la Congresul FIJ de la Dublin boicotul împotriva unor jurnaliste din propria instituţie, difuzând informaţii false.
Dacă un membru CA din vreo instituţie media publică din Occident ar fi procedat în acest fel, denigrând-o în străinătate, atacând şi discreditând jurnaliştii ei, gestul ar fi fost calificat drept sabotare a politicii editoriale şi ar fi fost demis de autorităţi. În România, un astfel de personaj este însă folosit în bătălia politică şi scos la înaintare drept “victimă”. Iniţial, în urma diseminării de informaţii false, membrii FIJ credeau că Adrian Moise este jurnalist căruia conducerea SRR i-ar fi cenzurat activitatea editorială.
Totodată, potrivit unor surse (foşti cotizanţi MediaSind), membri din actuala conducere MediaSind au făcut o adevărată afacere personală din traficul cu legitimaţii internaţionale de presă. În plus, un alt vicepreşedinte al MediaSind deţine un site care este profund angajat în propagandă în favoarea băsismului. Una dintre ideile vehiculate pe acest site este şi aceea a desfiinţării instituţiilor publice de media (TVR şi SRR). Ideea este de fapt cea a lui Băsescu şi a fost lansată pe piaţă în iunie anul trecut.
Eliza Vlaicu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.