Moștenirea tehnocraților, ambițiile PSD-ului și prognozele neliniștitoare

Guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș a lăsat anul 2016 la un deficit de 2,6%, sub prognoza de 2,8%. Noua putere din România arată cu degetul și susține că a moștenit o gaură de 10 miliarde de lei, fapt ce le-ar îngreuna aplicarea măsurilor ambițioase din programul de guvernare.

Punerea pe tapet a unei eventuale gestiuni dezastruoase a Cabinetului Cioloș și constituirea comisiei parlamentare de anchetă au scos la iveală, mai devreme decât se anticipa, unele cifre care arată ce a lăsat în urmă fostul guvern și de unde pleacă actuala putere. Pe baza lor se fac estimări pe ceea ce se va întâmpla în următorul an și în următorii patru ani.

Moștenirea

Dincolo de păstrarea țintei de deficit, 2,6% față de 2,8%, în condițiile unui maxim admis de Uniunea Europeană de 3%, Guvernul Cioloș a atins cel mai scăzut nivel de colectare a veniturilor la buget din ultimii zece ani, 29% din PIB. Încasările din fondurile europene au fost cu 30% mai mici decât anticipările. S-au estimat 12,8 miliarde de lei și s-au încasat doar 4,4 miliarde de lei. La capitolul investiții, s-au prognozat 37,7 miliarde de lei pentru 2016, dar la 11 luni nu s-au cheltuit decât jumătate. Lucrările la anumite tronsoane de autostradă au continuat sau chiar s-au reluat în 2016, însă nu s-a pus în circulație niciun sector nou de șosea de mare viteză. Totalul kilometrilor de autostradă a crescut totuși cu 22 de km, până la 734 km, pentru că s-a repus în funcțiune tronsonul III din autostrada Sibiu-Orăștie, așa-numita autostradă demolată.

Ministerul Finanțelor va anunța execuția bugetară pentru tot anul 2016 în jurul datei de 25 ianuarie. Până atunci, au apărut câteva estimări care dau un nivel al veniturilor de 221,5 miliarde de lei, cu 14,2 miliarde de lei sub estimarea făcută de rectificarea pozitivă din noiembrie, și cu 11,5 miliarde de lei față de veniturile obținute în 2015. Disputa declanșată de Liviu Dragnea se explică prin faptul că programul de guvernare al PSD pe 2017 este gândit pe o estimare a veniturilor de 253 miliarde de lei, însă aceasta pornea de la o cifră de 231-235 miliarde de lei pentru 2016. Cu toate acestea, Cabinetul Cioloș n-a reușit decât o colectare de 221,5 miliarde de lei, ceea ce dă peste cap planurile PSD pentru acest an, întrucât trebuie umblat foarte mult la cheltuieli.

Ambițiile noii guvernări

Programul ambițios de guvernare a fost prezentat de către reprezentanții PSD încă de dinainte de campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie. Primele măsuri au fost luate în a doua ședință a Cabinetului Grindeanu. Guvernul a decis creșterea de la 1 februarie a salariilor personalului din administraţia publică locală cu 20%, a celor care ocupă funcţii de specialitate artistică din cadrul instituţiilor publice de spectacole cu 50%, iar pensia minimă garantată să fie de 520 lei. De la 1 iulie, valoarea punctului de pensie stabilit se va majora cu 9%, până la 1.000 de lei. Efortul bugetar va fi de 5,1 miliarde de lei, conform notei de fundamentare a OUG. În plus, la 1 februarie va crește salariul minim, la 1.450 lei, se introduce transportul gratuit pe calea ferată pentru studenţi, cresc bursele prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei, se reduce impozitul la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro. În plus, Cabinetul Grindeanu a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea contribuțiile pentru asigurări sociale și contribuții pentru asigurări de sănătate, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură. Sumele colectate suplimentar ar fi de 2 miliarde de lei.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a scris pe contul său de Facebook că impactul total al măsurilor pe care guvernarea PSD-ALDE le va lua este de doar 2,65 miliarde de lei.

Conform acestuia, creșterea salariului minim de la 1.250 la 1.450 de lei va avea impact net de 1 miliard de lei în plus la buget, iar eliminarea plafonului plății CASS și CAS va aduce 1,9 miliarde de lei în plus. În schimb, creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală va diminua bugetul cu 487 milioane de lei, creșterea cu 50% a salariilor și artiștilor va însemna un minus de 24 milioane de lei, iar deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale (400 euro/an) va însemna un minus de 86 milioane de lei. Conform lui Dragnea, următoarele măsuri vor avea impact net negativ asupra bugetului: eliminarea plății CASS pentru veniturile suplimentare din dobânzi, dividende etc. – -400 milioane de lei, creșterea veniturilor lunare pentru asistenții persoanelor cu handicap la 1.450 lei – -100 milioane de lei, creșterea indemnizației lunare minime pentru concediul de creștere a copilului de la 1.062 lei la 1.232 lei – -116 milioane de lei, creșterea stimulentului de inserție de la 531 lei la 616 lei – -35 milioane de lei, impozit zero pentru transferul proprietății cu valoare mai mică de 450.000 și 3% pentru diferența care depășește această sumă – -200 milioane de lei, gratuitate la călătoriile pe căile ferate pentru studenți – -40 milioane lei, creșterea alocării pe student pentru fondul de burse de la 83 lei/lună la 201 lei/lună – -145 milioane lei, eliminarea impozitului pe profit pentru primii 10 ani pentru firmele cu activități de inovare și cercetare-dezvoltare – -11 milioane de lei, creșterea punctului de pensie la 1.000 lei – -1,7 miliarde de lei, creșterea pensiei minime la 520 lei – -800 milioane de lei, eliminarea plății CASS pentru pensionari – -600 milioane de lei, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei – -800 milioane de lei.

Prognozele

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că măsurile Guvernului vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB. „Măsurile anunţate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare şi vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB“, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

Primele evaluări făcute de Consiliul Fiscal, citate de Ziarul Financiar, arată un impact negativ de 8,9 miliarde de lei la veniturile bugetare din 2017, ca urmare a noilor măsuri aprobate de guvern privind creşterea de salarii şi micşorările de taxe, determinate de majorări de cheltuieli de 3,2 miliarde de lei şi de reduceri de venituri de 6,7 miliarde de lei. Conform respectivelor evaluări, impactul negativ de 8,9 miliarde de lei se adaugă unui minus de 9,3 miliarde de lei determinat de intrarea în vigoare de la 1 ianuarie a măsurilor din codul fiscal de eliminare a supraaccizei, a impozitului pe construcţii şi a reducerii TVA de la 20% la 19%, precum şi de creşterea de salarii în educaţie şi sănătate.

Ionel Dancă, fost consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în vremea Cabinetului Dacian Cioloș și fost președinte al Consiliului pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, susține că adevărata gaură bugetară va fi în bugetul din 2017 al PSD. „O să demonstrez, mai jos, că de fapt «gaura» nu e la noi în bugetul din 2016, ci la ei, în bugetul pentru 2017. Şi nu e de 10 miliarde lei, ci de 30 miliarde lei! Totul pleacă de la faptul că în programul lor de guvernare au supraestimat veniturile pentru 2017 cu mult peste realitate. Ca să-şi pună în aplicare promisiunile au nevoie de un buget de 253 miliarde lei în acest an, ceea ce noi am tot spus că e total nerealist. Tocmai execuţia bugetară din 2016 ne-a făcut să fim foarte prudenţi tot anul şi în final să ne încadrăm în ţinta de deficit. Ca să nu mai vorbim de proiecţia bugetară lăsată de guvernul Ponta, care a fost total nerealistă în condiţiile în care anticipa o scăderea a încasărilor de doar 1% în 2016, în condiţiile în care TVA a fost redus cu o cincime, de la 24% la 20%”, a scris Dancă pe contul său de Facebook.
Conform acestuia, execuţia bugetară din 2016 a arătat o scădere în medie de 9% la încasările din TVA. „Deci scazi cu 20% cota de TVA şi încasezi cu 9% mai puţin, asta arată chiar o colectare mai bună“, spune Dancă. Și argumentația sa merge mai departe: „De aici însă avem 10,5 miliarde lei mai puţin la încasări, ca urmare a reducerii de taxe. Mai adăugăm la acestea şi estimările de încasări din fonduri europene nerealizate, tocmai pentru că situaţia programelor europene găsită de noi a fost dezastruoasă. (Aici PSD nici nu ar trebui să se plângă prea mult, pentru că ce-a fost pregătit în 2016 şi nu s-a realizat ar putea fi făcut în 2017 şi deci o şansă în plus pentru ei să aibă venituri mai mari.) Chiar şi aşa, cu o diferenţa de cca. 8 miliarde lei între estimare şi nivelul realizat, tot au fost mai mult de 4 miliarde lei din fonduri europene decontate, iar cheltuite aproape 6 miliarde lei. Mai mult, trebuie spus că ceea ce nu s-a realizat din veniturile estimate nici nu s-a cheltuit şi aşa am reuşit să încheiem anul cu un deficit de 2,6% sub estimările iniţiale. Prin urmare, realitatea arată în 2016 un nivel al veniturilor de cca. 221,5 miliarde lei faţă de estimarea iniţială de 236 miliarde lei (ceea ce ştiam şi asta ne-a făcut prudenţi) cu mult sub nivelul de 253 miliarde lei prognozat de PSD pentru 2017 (ceea ce le-am spus că e nerealist). Aşadar, gaura nu e la noi în bugetul din 2016, ci la ei, în 2017, şi nu e de 10, ci de 30 miliarde lei. Cum vor reuşi o creştere a veniturilor cu 15% în 2017 faţă de 2016 pentru a acoperi această diferenţă între promisiuni şi realitate este o foarte bună întrebare la care ei ar trebuie să răspundă, nu noi. Aceasta poate să fie într-adevăr o surpriză neplăcută“, a scris Dancă.

Cum vor arăta cifrele peste 4 ani?

La această întrebare a încercat să răspundă analistul Cristian Tudorescu. „ Am realizat nişte estimări legate de creşterea datoriei publice a României până în 2020, iar rezultatul este +24 miliarde euro, sau chiar peste 30 miliarde euro datorie publică suplimentară în următorii 4 ani. O fi mult? O fi puţin? Nu ştiu, există ţări şi cu mai mult, ni s-ar putea spune. Dar un lucru este cert: dacă vrem deficite de peste 3 sau 4% (spun «vrem» pentru că implicit ele au fost votate de către populaţie), nu putem pretinde peste 4 ani să fim mai independenţi de creditori. Drumul ni l-am setat deja de acum. Deci orice întrebări de la acel moment de tipul «ce mai vor şi creditorii ăştia, să ne lase în pace» sau «de ce ne dictează Uniunea Europeană» nu îşi vor avea rostul“, a scris acesta pe Facebook.

Într-un material publicat în Economic Zoom, Tudorescu a formulat următoarele scenarii:

1) la cât ar ajunge datoria publică în 2020 dacă am îndrăzni să credem Programul de Guvernare (+5,5% creştere medie a economiei timp de 4 ani, ceea ce n-am avut vreodată, iar deficitul bugetar 3% — asta nu prea ştim cum o să se facă). Rezultat: (doar) +24 miliarde euro datorie publică suplimentară.

2) scenariul moderat în care cred eu: +4,5% creştere medie economică şi deficite bugetare peste 4%. Asta înseamnă „La revedere zona euro“. Rezultat: +34 miliarde euro datorie publică suplimentară.

3) şi dacă cumva am avea vreo recesiune în următorii 4 ani? nu de la noi, ci de la Trump, de la Europa sau mai ştiu eu de pe unde… Atunci datoria explodează (+43 miliarde euro faţă de nivelul actual).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.