Turnurile milaneze Bosco Verticale (Pădurea Verticală), concepute de Boeri Studio (arhitecţii Stefano Boeri, Gianandrea Barreca şi Giovanni La Varra) şi realizate de Manfredi Catella, au obţinut Premiul Cele mai frumoase construcţii din lume 2015, atribuit de Council on Tall Buildings and Urban Habitat (Consiliul Clădirilor Înalte şi al Habitatului Urban), al Illinois Institute of Technology din Chicago. Consiliul selecţionează în fiecare an cel mai reuşit zgârie-nor de pe fiecare continent şi alege apoi câştigătorul.
Finalistele acestui premiu internaţional au fost One World Trade Center din New York, Capita Green din Singapore şi Burj Mohammed Bin Rashid Tower din Abu Dhabi.
În 19 noiembrie 2014, Pădurea Verticală câştiga International Highrise Award, o competiţie bianuală care acordă premii pentru zgârie-norii cei mai frumoşi din lume.
În 15 noiembrue 2015, proiectul, integrat unuia mai vast de reînnoire urbană a cartierului milanez Porta Nuova şi realizat cu ajutorul horticultorilor şi botaniştilor, a fost desemnat cel mai frumos şi cel mai inovator din lume, la Crown Hall, concepută în 1956 de Mies Van der Rohe.
Cu o populaţie de peste 5 milioane de locuitori, Milano este unul dintre cele mai aglomerate şi poluate oraşe din Europa.
Arhitectul Stefano Boeri a pariat că va reuşi să planteze echivalentul unui hectar de pădure în balcoanele celor două turnuri, care sunt înalte de 80 şi de 112 metri, primul având 19 etaje, iar cel de al doilea, 27.
Construite în plin centru al oraşului, între Via Gaetano de Castillia şi Via Federico Confalonieri, în apropierea gării Porta Garibaldi, cele două turnuri găzduiesc peste 800 de arbori cu înălţimi între 3 şi 9 metri, 11.000 de plante, 500 de arbuşti, aparţinând a mai mult de 100 de esenţe riguros selecţionate. Alegerea trebuie să asigure lipsa plantelor alergene şi a spinilor, dar şi rezistenţa la vânt, la paraziţi. În plus, ele trebuiau să aibă capacitate antipoluantă prin fixarea prafului din aer.
Un alt detaliu interesant al proiectului a fost menţinerea biodiversităţii. Pentru lupta împotriva paraziţilor, au fost aduse peste 1.200 de buburuze şi fluturi, au fost prevăzute cuiburi pentru păsări…
Pădurea verticală reia conceptul de imobil ecologic – panouri solare şi exploatarea energiei geotermice – mergând mai departe şi adăugându-i forma unor adevăraţi plămâni verzi verticali, explorând sinergia arhitectură-botanică.
“Acest premiu atribuit proiectului Pădurea Verticală reprezintă recunoaşterea unei inovaţii în domeniul arhitecturii – a declarat Stefano Boeri. Este o invitaţie la gândirea arhitecturii ca o anticipare a viitorului pentru fiecare dintre noi, nu numai ca afirmare a unui stil sau a unui limbaj. Pădurea Verticală este un concept nou de zgârie-nori, în care arborii şi oamenii convieţuiesc. Este primul exemplu din lume de turnuri îmbogăţite cu o biodiversitate vegetală şi de faună pe care îl primeşte oraşul”.
Construcţia a început la sfârşitul anului 2009 având ca termen de livrare jumătatea anului 2013. Au lucrat la ea peste 6.000 de muncitori.
Structura portantă a turnurilor a fost definitivată în primul trimestru din 2012, an în care una dintre clădiri a fost folosită provizoriu ca galerie de artă, deschisă publicului pentru o expoziţie din cadrul Milano Fashion Week.
Faţadele au fost construite, amenajate şi plantate în 2013-2014, şi cele două construcţii au fost livrate în toamna anului 2014.
Ideea iniţială era de a concepe turnuri care să ofere avantajele unei vieţi urbane, dar şi un mediu înconjurător mai “natural”locuitorilor.
În timp ce populaţia mondială este din ce în ce mai numeroasă şi există deja megalopolisuri cu 10 milioane de locuitori, arhitecţii s-au gândit să compenseze despăduririle şi degradarea mediului natural instalând echivalentul unei părţi din pădurea pierdută în spaţiile nelocuibile ale celor două turnuri.
Este o premieră în materie de ecologie urbană şi o nouă modalitate de a integra pe verticală arborii în oraş şi de a instala o biodiversitate în cele trei dimensiuni ale arhitecturii şi în urbanism.
Numărul mare de arbuşti şi de copaci are nevoie de o cantitate importantă de apă şi de o întreţinere regulată, dar va contribui la reînnoirea imaginii cartierului şi oraşului şi la producerea oxigenului, precum şi la purificarea aerului într-un oraş recunoscut pentru poluarea lui.
Ei vor juca, de asemenea, un rol de protecţie împotriva soarelui puternic, de climatizare şi de controlare a microclimatului de-a lungul întregului an. Plantele pot atenua, într-o oarecare măsură, şi zgomotul metropolei.
Arhitecţii au beneficiat de experienţa zidurilor şi teraselor vegetalizate, dar există puţine construcţii la care arborii au fost implataţi în mod durabil pe faţadă. S-au făcut calcule amănunţite pentru mărirea rezistenţei clădirilor menite să suporte sarcina suplimentară a plantelor. Oţelul structurilor de beton ale teraselor şi balcoanelor are o grosime de 28 de centimetri, parapetele au 1,30 metri.
Proiectul a fost evaluat la aproximativ 2 miliarde de euro. Investiţia suplimentară legată de integrarea arborilor s-a ridicat la 5% din costul construcţiei.
Modul în care biodiversitatea sălbatică se va adapta acestui tip de dispunere pe verticală îi interesează şi pe ecologiştii urbani, alte proiecte vizând dezvoltarea unei agriculturi urbane pe verticală care să poată, cu ajutorul unor automatizări speciale, să recicleze apele menajere.
Desigur, această pădure verticală aminteşte de Tower-Flower, imobilul de 10 etaje conceput de arhitectul Edouard François la Paris, ale cărui balcoane de pe faţadă sunt decorate cu 360 de bambuşi în ghivece. Mai pot fi menţionate alte câteva proiecte în curs de realizare, cum ar fi La Tour de la Biodiversité, de asemenea din Paris, al aceluiaşi arhitect, sau One Central Park din Sydney, semnat de Jean Nouvel în parteneriat cu botanistul Patrick Blanc, care instalează pereţi vegetali în întreaga lume încă de la mijlocul anilor ’80.
Toate aceste proiecte se înscriu în programele de regenerare urbană ambiţioase. Ele dovedesc că această regenerare este posibilă şi că reintroducerea vegetaţiei în centrul oraşului nu se limitează numai la spaţiul verde orizontal. În toate cazurile, este vorba despre regândirea durabilă a fenomenului etalării urbane. Construirea recentă a pădurilor verticale, a pereţilor vegetali, a grădinilor pe verticală sau pe acoperişuri în mai multe aglomerări urbane din lume aduce soluţii concrete pentru gândirea viitoare a urbanisticii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.