Pictură sub semnul subiectivităţii rafinate

La Muzeul Municipiului Bucureşti a fost inaugurată aseară expoziţia „Între tradiţionalism şi avangardă”, organizată în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România. Expoziţia, ce va fi deschisă până în 15 iulie, se înscrie într-o serie menită să ofere publicului accesul la creaţia unor artişti autohtoni importanţi sau reprezentativi pentru o temă sau pentru un moment al evoluţiei plasticii româneşti.

Colecţionarii sunt, de obicei, aceiaşi, vizitatorii acestor selecţii putând să intuiască măsura în care pasiunea pentru un artist sau pentru o modalitate de expresie a generat colecţiile, relaţia strânsă dintre colecţionari şi fenomentul artistic şi, nu o dată, dintre ei şi artiştii ale căror opere le-au cumpărat.

Interesul unor asemenea evenimente constă în caracterul excepţional al expunerilor, operele din colecţiile particulare fiind, în mod obişnuit, accesibile numai unui număr restrâns de privilegiaţi.

De data aceasta, expoziţia se dovedeşte extrem de interesantă, prin încercarea de a surprinde, fie şi parţial, drumul pe care au mers pictura şi grafica românească după cel de al Doilea Război Mondial, tensiunea, în creaţia multor artişti, între comandamentele estetico-ideologice ale perioadei şi propensiunea către libertatea de expresie.

Ion Alin Gheorghiu

În plus, figurează câţiva artişti care au ales exilul, cu opere realizate în perioade diferite, înainte şi după despărţirea de ţara natală, ca Hary Guttman, Ioan Mirea, Rudolf Rybiczka. Apar nume pe care le credeam uitate, ca Lipa Nathanson, sunt etalate lucrări din anii realismului socialist semnate de Aurel Cojan, cel dinainte de emigrarea la Paris.

Din creaţia unor artişti formaţi în perioada interbelică, vizitatorul poate descoperi exemple ale unei avangarde sugrumate brusc, înainte de a a junge la maturitate, ca în cazul lui Doru Bucur, a cărui „Femeie cu trei ochi”, din colecţia Mihai Gavrilă, trimite la cubism, dar şi la expresionism, mai ales prin intensitatea cromatică.

Spiru Chintilă

Din aceeaşi generaţie, este reconstituită, destul de amplu, personalitatea lui Spiru Chintilă, cu combinaţia, întotdeauna echilibrată între rigoarea intelectuală şi senzualitate, între spiritul impresionist al unora dintre peisajele de început şi construcţia cu reminiscenţe cubiste, între tentaţia unei cromatici fove şi armoniile rafinate ale acestui artist perceput multă vreme drept un promotor al realismului socialist. Se remarcă lucrările din colecţia G&K Patzelt (“Natură statică cu lămâi”, “Peisaj din Balcic”), “Nudul în atelier” şi “Roşu, galben, verde”, din colecţia Matei Chintilă, care propune şi „Peisaj la Triaj”, două frumoase „Peisaje din Dobrogea”, din colecţia Mihaela şi Ştefan Grimberg, „Dunărea la Adakaleh”, a colecţiei Dan Zlatanovici.

Doru Bucur, Femeie cu ochi

O largă selecţie de lucrări, cele mai multe de pictură, amintesc faptul că excelentul graficianVasile Dobrian, unul dintre autorii graficii militante interbelice şi apoi postbelice, a fost un apropiat al avangardei, că liniei fine şi expresive a desenelor şi gravurilor i se alătură capacităţi de colorist plin de sevă, ca în „Chitara roşie” din colecţia Matei Chintilă, sau „Clepsidră I” din colecţia Victoria şi Vasile Parizescu, pentru a da numai două exemple. Compexa personalitate a artistului este reconstituită graţie pieselor provenind în cea mai mare parte din colecţia fiicei sale, Elena Dobrian, dar şi din cele aparţinând Irinei şi lui Liviu Gavrilescu, care au urmărit ciclurile sale de gravuri, sau a colecţionarilor Dan Zlatanovici, G.& K. Patzelt, sau Parizescu, acesta din urmă punctând, printre altele, şi etapa lui realist socialistă în „Uzinele noastre” sau „Spre baraj”.

Eugen Ispir

Vizitatorul descoperă cu încântare câteva lucrări din momente diferite ale creaţiei lui Ion Alin Gheorghiu, de la o piesă, „Grădini I”, din 1978, din colecţia Alexandru Ivan, ce reţine atenţia prin absenţa strălucirii cromaticii, înlocuite cu o rafinată monocromie, sau „Grădină suspendată” din 1972, din colecţia Zlatanovici, la creaţii din anii ’90 şi din 2000, provenind din colecţiile Marian şi Iulian Docheru sau Irina şi Liviu Gavrilescu.

Lumea cosmică, traversată de trăirile profunde ale unui imaginar mental, transpusă în compoziţii pline de simboluri, cu o picturalitate rareori egalată, de Florin Niculiu, este schiţată de câteva compoziţii între care se remarcă în special „Ţărm Infinit”, „Ţărm infinit cu scară” din 1983 (colecţia G.& K. Patzelt), „Ţărm infinit – Carnavalul timpului pe coastă”, din 1992 (colecţia Irina şi Liviu Gavrilescu) şi „Grădina botanică” din 1994 (colecţia Mihai Gavrilă).

Vasile Dobrian

Cu certe caracteristici avangardiste, pline de umor, de spirit ludic, susţinute de construcţii riguroase din punct de vedere plastic, compoziţiile Almei Redlinger atrag privirile prin prospeţimea lor în prima sală a expoziţiei. „Arlechin” (colecţia G.& K. Patzelt), „Dansul, “Nuci şi gutui” (colecţia familiei Redlinger), “Femeie în fotoliu verde” (colecţia Burtea Gheorghe) reconstituie pentru privitor un univers familiar şi tonic, în care inteligenţa sclipitoare, bucuria de a trăi şi de a împărătşi cu ceilalţi micile minuni ale existenţei se întâlnesc.

Alături de ele, pe simeză, câteva compoziţii vibrante ale Wandei Sachelarie-Vladimirescu, între care şi un “Autoportret” din 1947, an în care au fost realizate şi “Odihnă”, “Pe gânduri”, din colecţia Sorin Popescu, şi “Toamna”. Remarcabilă şi guaşa “Portret de femeie” din colecţia G.& K. Patzelt.

Florin Niculiu

Alţi doi artişti au parte de o reprezentare semnificativă, ca număr de lucrări. Primul este AlexandruŢipoia, ultimul „clasic modern” al generaţiei sale, cum a fost numit, prezentat în modalităţi diferite de expresie, de la cea favorizând construcţia clară, sintetică, ca în “Familie” (colecţia Alexandru Ivan) la simfonia cromatică din “Violoncele” (colecţia Ioana şi Constantin Stoicescu).

Cel de al doilea este Dragoş Morărescu, cu portretele şi nudurile sale de femei, pline de ambiguitate prin îmbinarea de inocenţă şi acuzată senzualitate, ca “Nud cu părul roşu”, “Fata cu păr albastru” sau cerapastelul “Nud”, din perioada 1970-1977.

Nu putem trece cu vederea, chiar dacă sunt prezenţi numai cu una sau două lucrări, artişti care au marcat arta noastră contemporană. Este vorba despre Marin Gherasim, cu „Absidă” din 1983 şi „Poartă”, ambele din colecţia MagdalenaAndronie, despreOctav Grigorescu, o rafinată compoziţie, „Iradiaţie”, o pictură din aceeaşi colecţie, despe Eugen Ispir, cu două frumoase peisaje, „Peisaj cu copaci roşii” şi „Peisaj din Velico Târnovo”, din colecţia Grimberg, despre Eugen Crăciun cu un interesant „Peisaj cu cer fantastic” (colecţia Dan Zlatanovici), de artistul complex, interesat de expresionismul formal şi de abstracţionism, Victor Ciobanu.

Ioan Mirea

„Între tradiţionalism şi avangardă” este o expoziţie ce nu trebuie ratatată din cel puţin două motive. Organizatorii au reuşit să schiţeze o istorie, încă nescrisă, a artei româneşti de după cel de al Doilea Război Mondial, surprinzându-i rădăcinile, rătăcirile impuse, aspiraţiile ascunse sau manifeste. Operele artiştilor prezentaţi nu se regăsesc, de regulă, în expunerea permanentă a niciunui muzeu. Creatorii lor trăiesc din întâmplătoare expoziţii temporare, din sporadice articole şi studii ale unor istorici de artă, din apariţiile uneori în licitaţii. Publicul larg, mai ales cel tânăr, îi ignoră, şi nu din motive estetice.

Wanda Sachelarie Vladimirescu

În al doilea rând, seria aceasta de expoziţii concepute de Societatea Colecţionarilor are meritul de a scoate la lumină o mică mână de împătimiţi, care se situează în descendenţa marilor colecţionari interbelici şi care tezaurizează, cu eforturi şi subiectiv, desigur, o zestre artistică de care, aşa cum se poate vedea, nu avem de ce să ne ruşinăm, chiar dacă avangarda românească n-a ajuns, din multiple motive, politice, sociale şi temperamentale, la formulele categorice ale celei occidentale.

În sfârşit, vizitarea expoziţiei este o încântare pentru ochi şi datorită panotării judicioase şi elegante.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.