Poveşti din Balcani la „Divan Film Festival”

Divan Film Festival (Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară), eveniment dedicat filmului şi bucătăriei din Balcani, va avea loc anul acesta în perioada 20 – 28 august la Craiova şi în Portul Cultural Cetate din judeţul Dolj. La Craiova, proiecţiile vor avea loc în aer liber, în Centrul Vechi, sâmbătă şi duminică, 20-21 august, după care festivalul se va desfăşura, în continuare, pe malul Dunării, în pitorescul Port Cultural Cetate. Ca în fiecare an, vor avea loc şi concerte şi demonstraţii culinare.

Poveşti urbane din Balcani, tema acestei ediţii uneşte sub aceeaşi umbrelă peste 30 de filme – lungmetraj, scurtmetraj şi documentare – şi un simpozion.

Deşi ţările balcanice păreau condamnate la ruralism, Agatha Christie şi Graham Greene au fost fascinaţ̦i de peisajul şi fauna umană ce popula Orient Express-ul în drumul spre Paris de la Istanbul prin Bucureşti şi Belgrad. În ultimii ani, creaţiile lui Theo Angelopoulos și Nuri Bilge Ceylan au oferit imagini ale Greciei sau ale Istanbulului diferite de cele turistice. La fel şi filmele Noului Val Românesc, care au dezvăluit un Bucureşti nefardat. Există aşadar şi un peisaj citadin balcanic, mai mult sau mai puțin pitoresc, încărcat de tensiune şi personalitate”, spune Marian Ţuţui, directorul artistic al Divan Film Festival.

Printre filmele care vor ilustra tema din acest an se numără două comedii spumoase, câştigătoare a mai multor premii, dar şi adevărate succese de box-office la vremea lansării lor: Bal-Can-Can/ Bal-Kan-Kan (2005, r. Darko Mitrevski, Macedonia-Italia-Marea Britanie) şi Parada/ The Parade (2011, r. Srdjan Dragojević, Serbia- Slovenia- Croaţia- Macedonia-Franţa-Marea Britanie).

Bal-Can-Can, o comedie neagră plină de aventuri şi suspans, ne poartă într-o călătorie prin lumea interlopă din Balcani, de-a lungul căreia un dezertor din armata macedoneană împreună cu fratele lui de sânge caută o bunică moartă, înfăşurată într-o carpetă furată. Filmul a câştigat două premii la Festivalurile de Film de la Moscova şi Motovun (Croaţia).

După ce a urmărit o înregistrare plină de violenţă a paradei gay eşuate din Belgrad, în 2001, regizorul sârb Srdjan Dragojević a hotărât că trebuie să atace acest subiect. Parada a fost filmat abia în 2010 şi abordează problema homofobiei balcanice într-o cheie comică: nişte veterani de război din regiune ajung să asigure securitatea unei parade gay din capitala Serbiei.

Într-o zonă care la vremea lansării filmului, în 2011, număra mai puţine cinematografe decât Londra, Parada a adus în cinematografe peste 500.000 de oameni (Serbia, Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina). Cu toate acestea, într-un interviu acordat în 2012 publicaţiei britanice The Guardian, regizorul Srdjan Dragojević se declara sceptic în ceea ce priveşte schimbarea atitudinii sârbilor faţă de comunitatea LGBT, în timp Ante Tomić, un critic de film croat, găsea o explicaţie în faptul că oamenii au fost atraşi în număr atât de mare la cinema datorită “miştoului” pe care filmul îl face de atitudinea macho balcanică, heterosexualitatea bine determinată a locuitorilor acestui spaţiu, precum şi de frica ridicolă faţă de gay.

Parada a câştigat trei premii la Festivalul de Film de la Berlin, în 2012, printre care Premiul Publicului.

Divanul Film Festival este un eveniment anual, organizat de Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu” în colaborare cu Primăria Municipiului Craiova şi Consiliul Judeţean Dolj, cu sprijinul CNC şi ICR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.