Guvernanţii le cer pensionarilor şi bugetarilor să „strângă cureaua”, asigurându-i că şi ei îşi vor tăia din cheltuieli. Însă, la adăpostul acestor vorbe, miniştrii guvernului Băsescu-Boc continuă acţiunea de drenare a banului public către clientela de partid.
În data de 5 mai 2010, Guvernul României a adoptat hotărârea de guvern nr. 457/05.05.2010 privind scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de 8,0483 ha, proprietate publică a oraşului Borsec, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Harghita, Ocolul Silvic Borsec, în vederea realizării obiectivului „Amenajare pârtie de schi Speranţa”.
Din nota de fundamentare a hotărârii de guvern aflăm că Primăria oraşului Borsec a obţinut, în noiembrie 2009, avizul Ministerului Turismului pentru construirea obiectivului „Amenajare pârtie de schi Speranţa” şi că pentru asta e nevoie şi de scoaterea definitivă, cu compensare, din fondul forestier naţional, de către Primăria oraşului Borsec, a terenului în suprafaţă de 8,0483 ha, proprietate publică a oraşului Borsec, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Harghita, Ocolul Silvic Borsec.
Pare cel puţin bizară şi neproductivă ideea Guvernului de a rade 8 hectare de pădure pentru a construi o pârtie de schi, într-o staţiune care, din păcate, este într-o stare de degradare avansată.
Merită menţionat şi faptul că, la data emiterii avizelor de mediu şi de turism, pentru proiectul pârtiei de schi de la Borsec, în noiembrie 2009, Elena Udrea, ministrul Turismului, îndeplinea şi funcţia de ministru intermar al Mediului şi Pădurilor.
Lăsând la o parte aceste aspecte, mai mult sau mai puţin corecte, ajungem la partea cu adevărat interesantă a istoriei pârtiei de schi „Speranţa” de la Borsec.
În data de 5.10.2009, Primăria oraşului Borsec, în calitate de autoritate contractantă, publică anunţul de atribuire nr. 69556/05.10.2009, a contractului de executare a lucrărilor pentru construirea pistei de schi „Speranţa”. Contractul, în valoare totală de 4.944.476,18 lei, a fost atribuit firmei Termogaz Company SA.
Un amănunt nu lipsit de importanţă face acest dosar extrem de spectaculos, deşi suma în joc nu este dintre marile tunuri. E vorba de faptul că avizul de mediu şi aprobarea proiectului de către cele două ministere, al Turismului şi al Mediului, amândouă conduse în acel moment de Elena Udrea, au fost obţinute după desfăşurarea, adjudecarea licitaţiei şi atribuirea contractului. Documentele în facsimil pe care le punem la dispoziţia cititorilor o certifică fără niciun dubiu. Or, o asemenea şmecherie o implică pe Elena Udrea într-o faptă de natură penală.
Încă un profitor de partid: Adrian Gărdean
O scurtă incursiune în arhivele de presă ne reaminteşte că Termogaz Company este una dintre firmele imperiului lui Adrian Gărdean, un magnat din Valea Jiului. Numele lui Adrian Gărdean a apărut în prim-planul presei centrale, în iulie anul trecut, în contextul scandalului generat de ilegalităţile comise de fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi.
Iată ce scria, despre Adrian Gărdean, „Evenimentul zilei”, în 9 iulie 2009, în articolul cu titlul „Onoarea familiei Ridzi scârţâie în Valea Jiului”:
„Adrian Gărdean (44 de ani). Personaj discret, considerat cel mai bogat om de afaceri din Valea Jiului. Deşi nu apare în acţionariatul firmei care a proiectat viitoarea staţiune din Parâng (încasând 2 milioane de euro), recunoaşte că s-a implicat personal în creionarea noului domeniu schiabil. Deţine 50% din Cabana Rusu, loc unde telegondola va avea o staţie intermediară. De-a lungul timpului, firmele sale au derulat contracte de milioane de euro cu CNH, furnizând hrană pentru mineri, carburanţi sau servicii de spălătorie. Foşti sau actuali funcţionari-cheie ai statului îi sunt apropiaţi sau parteneri de afaceri. Ultimul exemplu: Vasile Rusan, numit săptămâna trecută şef al finanţelor publice Hunedoara. Soţia lui Rusan deţine părţi sociale la CPPC, firma care a proiectat domeniul schiabil Parâng, iar fratele şi cumnata lui Rusan sunt acţionari la firma Termogaz Company, parte a «imperiului Gărdean». Termogaz Company a încheiat contracte cu statul de circa 9 milioane de euro numai în ultimele 12 luni. Gărdean a deţinut benzinării la începutul anilor 1990 şi a fost urmărit penal în procesul care a dus la condamnarea lui Vladimir Dragoman, fost director la rafinăria Petrotel.
Adrian Gărdean manageriază şi Aviaţia Utilitară, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare (în Băneasa) de la Ministerul Transporturilor şi care, anul trecut, s-a regăsit printre sponsorii oficiali ai PDL. Spune că nu-şi aminteşte de banii viraţi către PDL (cu doar o lună înainte de alegerile locale), dar îl descrie pe Iacob Ridzi ca pe un primar «bun şi curajos», pe care l-ar vota la scrutinul viitor. E partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Simota, căruia i-a botezat unul dintre copii”.
Cătălin Tolontan şi echipa sa de la „Gazeta Sporturilor” – cei care descoperiseră matrapazlâcurile comise de fostul ministru al Tineretului – au pornit atunci şi alte investigaţii legate de afacerile familiei Monica şi Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul oraşului Petroşani. Conform informaţiilor publicate în iulie 2009, s-a mai aflat că numele lui Adrian Gărdean apărea strâns legat şi de megaproiectul de 80 de milioane de euro „Telegondola”. Gărdean dorea să se implice în construirea unei telegondole şi a altor facilităţi turistice în staţiunea turistică Parâng, din judeţul Hunedoara.
Jurnaliştii au arătat că Adrian Gărdean, printr-una din firmele controlate de el, Centrul Profesional de Proiectare şi Cadastru SA Petroşani, primise contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare, contract care a costat municipalitatea Petroşani 5,3 milioane lei. Proiectul provocase discuţii aprinse încă de la început, iar multe voci din zonă susţineau că „Telegondola” este un proiect Adrian Gărdean – Tiberiu Iacob-Ridzi. De altfel, presa din Valea Jiului a arătat, şi nu doar o dată, că sponsorul principal al campaniei electorale a primarului Tiberiu Iacob-Ridzi ar fi fost tocmai Adrian Gărdean.
Contactat în vara trecută de presa centrală, pentru a lămuri legăturile dintre afacerile sale şi Tiberiu Iacob-Ridzi, Adrian Gărdean declara că este interesat de proiectul „Telegondola” cu atât mai mult cu cât este şi un pasionat al sporturilor de iarnă. „Nu sunt interesat de politică, însă, ca om de afaceri, mă interesează partea economică a zonei Văii Jiului şi afacerile. În plus, îmi place să schiez în Parâng, aici este o zonă superbă”, susţinea Gărdean.
N-a mers la Petroşani, merge pe criză la Borsec
În luna iulie a anului trecut, în toiul uriaşului scandal de la Ministerul Tineretului, scoaterea la iveală de către presă şi a acestui megalomanic proiect „Telegondola”, în care apărea implicat primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, soţul Monicăi Iacob-Ridzi, a determinat Ministerul Turismului – autoritatea care gestiona la nivel guvernamental investiţia de 80 milioane de euro din Parâng – să anunţe că, momentan, se suspendă construirea obiectivului respectiv.
Iată însă că, la aproape un an de zile, aflăm că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea, şi Primăria Borsec au tras sforile în aşa fel încât firma lui Adrian Gărdean – prietenul soţilor Iacob-Ridzi – să câştige în cele din urmă un contract gras, pentru realizarea unei pârtii de schi – pârtia de schi „Speranţa”, din staţiunea Borsec.
Aşadar, după cum se poate observa din documentele publicate de cotidianul.ro, Ministerul Dezvoltării şi Turismului taie 8 hectare de pădure din staţiunea Borsec pentru a se putea construi pârtia de schi „Speranţa”, iar Primăria oraşului Borsec plăteşte pentru asta 1,2 milioane euro firmei lui Adrian Gărdean, Termogaz Company SA.
Deh, dacă tot îi place omului să schieze, să-i dăm bani să şi construiască pista de schi! Căci, nu-i aşa, niciun sacrificiu nu-i prea mic pentru a mulţumi un sponsor de partid!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.