Procesul Elenei Udrea, hotărâtor pentru Băsescu

Update Sentința în dosarul „Gala Bute“ a fost amânată. Decizia judecătorilor era așteptată luni, dar pronunțarea unui verdict în acest dosar a fost amânată pentru 28 martie.

Timp de șase ani, Elena Udrea și-a susținut nevinovăția și s-a declarat o victimă politică. Timp de șase ani, în apărarea ei au sărit doar fostul președinte Traian Băsescu și prietena ei Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT, implicată la rândul său în mai multe dosare penale. Sentința în dosarul „Gala Bute“, de condamnare sau de achitare a inculpaților, este importantă nu doar pentru Udrea, ci pentru întreaga grupare de interese care a gravitat în jurul său și al lui Traian Băsescu timp de 10 ani, cât s-a aflat la conducerea României.

Acest dosar „e construit în jurul Elenei Udrea. Acum şase ani s-a început cercetarea, timp de trei ani nu am fost niciodată chemată, s-a făcut o primă soluţie, infirmată, s-au mai cercetat fapte, apoi, la câteva zile după ce am avizat doi reprezentanţi ai statului, mai mulţi oameni au fost luaţi cu mascaţii şi acuzaţi, iar pe seară am fost şi eu pusă sub acuzare“, a spus Elena Udrea, când a avut dreptul la ultimul cuvânt în faţa instanţei, potrivit News.ro.

Fără remușcări

Ea a adăugat că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar face din nou ca Bute să boxeze în România şi şi-a exprimat speranţa ca decizia instanţei să nu fie un semnal pentru angajaţii din domeniul public că nu trebuie să semneze nimic. „Nu am intrat în politică ca să fac bani. Mi-am dorit foarte mult să fac performanță. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face din nou în aşa fel încât Bute să boxeze în România. Sper şi cred că voi fi judecată pe probe, nu pe părerile despre mine, mai bune sau mai rele. Şi că nu va fi un semnal pentru angajaţii din domeniul public că nu trebuie să mai semneze nimic, de frică că vor fi condamnaţi“, a încheiat Elena Udrea.

Pe 21 aprilie 2015, procurorii DNA au finalizat dosarul „Gala Bute“ și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților. Anchetatorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, a Direcției Generale Antifraudă, a Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și a Brigăzii de Intervenție Specială a Jandarmeriei București.

Astăzi Instanța Supremă urmează să se pronunțe pe fondul cauzei. Sentința completului de trei judecători nu va fi definitivă și va putea fi atacată de cei care vor fi nemulțumiți de hotărârea judecătorilor, indiferent dacă aceștia vor fi inculpații sau procurorii. Procurorul de şedinţă a cerut pedepse cu executare spre maximum şi în limitele prevăzute de lege pentru Elena Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu şi Ştefan Lungu. În schimb, pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu şi Marius Botoroagă, procurorii au cerut pedepse cu executare, dar reduse cu o treime, după ce aceştia şi-au recunoscut vinovăţia.

Inculpații

Din probele strânse la dosar, procurorii DNA au stabilit că în perioada 2010-2012 au fost comise mai multe infracțiuni de corupție privind administrarea fondurilor publice ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, dar și ale Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Inculpații trimiși în judecată au fost Elena Udrea – luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente false sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene; Tudor Breazu – complicitate la luare de mită; Rudel Obreja – complicitate la luare de mită, evaziune fiscală și spălare de bani; Gheorghe Nastasia – luare de mită; Ștefan Lungu – complicitate la dare de mită; Ana Maria Topoliceanu – luare de mită; Dragoș Botoroagă – dare de mită; Ion Ariton – participație improprie la abuz în serviciu, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.

A câştigat meciul şi banii, dar nici nu ştie ce a pierdut. Foto Timi Slicaru

„Modus operandi“

În rechizitoriu, procurorii au reținut că Elena Udrea, care îndeplinea în acea perioadă funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate acesteia (inculpații Ștefan Lungu – consilier personal al ministrului, Ana Maria Topoliceanu – director CNI, Gheorghe Nastasia – secretar general al ministerului și Tudor Liberiu Breazu – asistent personal) au primit, cu știința inculpatei, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de minister. Sumele obținute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizația București a PDL și inculpatul Rudel Obreja).

De asemenea, Elena Udrea și-a exercitat atribuțiile în mod nelegal și a determinat alți funcționari din cadrul ministerului să își încalce atribuțiile, cu prilejul achiziției de servicii de publicitate la o gală de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului și creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Complice

În ceea ce-l privește pe Ion Ariton, procurorii au stabilit că a determinat reprezentanții mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege. Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obținute în modalitățile descrise anterior, Rudel Obreja a înregistrat în contabilitatea societății pe care o administra cheltuieli fictive.

Detaliile afacerii

Pe 24.06.2011 s-a încheiat un contract, atribuit prin negocierea directă, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și SC Europlus Computers SRL, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box profesionist de către Federația Română de Box. În baza acestui contract, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a plătit serviciile de promovare în valoare de 8.116.800 lei. Fondurile publice au fost folosite pentru finanțarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată reprezintă prejudiciu în patrimoniul ministerului.

Dosare penale pe bandă rulantă

Elena Udrea a solicitat, în septembrie 2016, modificarea Codului penal, în sensul că toți cei care săvârșesc fapte de corupție să scape de pedeapsă, dacă se denunță în trei luni de la comiterea acelor fapte. O cerere cel puțin ciudată, în condițiile în care ea însăși este „titulara“ mai multor dosare penale în care este acuzată de comiterea unor fapte grave de corupție.

Dosarul „Gala Bute“

Acesta este dosarul în care magistrații se vor pronunța astăzi. Demarat în aprilie 2015, în acest dosar Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu, comis cu ocazia organizării, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), a evenimentului sportiv care dă și numele dosarului. De asemenea, ea mai este acuzată de luare de mită și în ceea ce privește finanţarea multor contracte de către MDRT.

Dosarul „Microsoft“

Este primul dosar penal pentru care Elena Udrea a ajuns în fața justiției. În ianuarie 2015, procurorii DNA au descoperit că, alături de alte persoane, ea a fost implicată în operaţiunea de „albire“ a sumei de nouă milioane de euro, pe care Dorin Cocoș, fostul ei soț, ar fi cerut-o mită lui Claudiu Florică, reprezentantul Fujitsu în România. Suma respectivă ar fi fost cerută de Cocoș, pentru a interveni pe lângă Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, care urma să aprobe cumpărarea licenţelor Microsoft prin firmele lui Claudiu Florică. Anchetatorii au susținut că de acești bani ar fi știut și Elena Udrea, care nu ar fi fost străină nici de înţelegerea dintre Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu, care ar fi aranjat să spele banii prin intermediul a 16 contracte fictive de împrumut. Motiv pentru care, în februarie 2015, DNA a dispus declanșarea urmăririi penale, sub acuzațiile de trafic de influenţă și spălare de bani, atât în legătură cu contractul principal, cât și cu actele adiționale privitoare la achiziționarea de licențe Microsoft în 2009, dar și pentru contractul „e-România“. Pe parcursul anchetei, anchetatorii DNA au dispus mai multe disjungeri ale dosarului „Microsoft“, care au fost trimise pe rând în judecată. Primul dintre acestea s-a încheiat pe 3 octombrie 2016, când magistrații instanței supreme au pronunțat primele sentințe definitive. Atunci, fostul ministru Gabriel Sandu a fost condamnat la trei ani cu executare, afaceristul Dorin Cocoș a primit doi ani și patru luni cu executare, Gheorghe Ștefan, fost primar la Piatra Neamț, șase ani cu executare, iar Nicolae Dumitru, doi ani și patru luni de închisoare, cu executarea pedepsei. La aceste pedepse s-au adăugat și confiscarea, de la fiecare condamnat, a unor mari sume de bani, cuprinse între 2,96 milioane de euro și 9 milioane.

Dosarul „Hidroelectrica“

Un dosar deosebit de complex, în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influență, luare de mită, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii. În vara anului 2010, afaceristul Bogdan Buzăianu i-a oferit Elenei Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării şi Turismului în guvernul Boc, cinci milioane de dolari, sumă în schimbul căreia ea urma să intervină pe lângă ministrul Economiei, Ion Ariton, în vederea prelungirii contractului pe care Buzăianu îl avea cu Hidroelectrica. Elena Udrea a primit cele cinci milioane de dolari doi ani mai târziu. În acest dosar, alături de Elena Udrea și Bogdan Buzăianu, mai sunt anchetați și Dan Andronic, directorului general al Evenimentului Zilei, și Radu Budeanu, fondatorului Cancan.

Dosarul „Udrea – BRD“

Un alt dosar penal pentru care Elena Udrea a ajuns pe mâna justiției a fost cel deschis în decembrie 2015, referitor la modul în care ea a obţinut un credit de peste trei milioane de euro pentru o investiţie imobiliară. Împrumutul i-ar fi fost acordat de BRD în condiții ilegale, între 2007 și 2010. Conform DNA, împrumutul i-ar fi fost acordat prin complicitatea fostului director Sorin Mihai Popa. Este vorba despre 3.280.000 euro, pe care Elena Udrea i-a primit în regim de „Private Banking“ – client privilegiat, iar banii urmau să fie utilizați pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar pe malul Lacului Chitila. Ilegalitatea acelui credit consta în faptul că Elena Udrea a discutat despre condițiile acordării lui direct cu directorul băncii, nu cu subalternii săi, așa cum se întâmplă de obicei. În plus, ea a depus la bancă un raport supraevaluat al terenurilor plasate ca garanție ipotecară.

În afară de aceste dosare deja celebre, Elena Udrea mai este anchetată, începând cu anul 2016, și într-un alt dosar, privitor la finanțarea campaniei electorale din anul 2009, în care ea este acuzată de comiterea a două infracțiuni de instigare la luare de mită și spălare de bani.

Băsescu ar vrea ca Udrea să fie achitată în acest dosar

„Eu i-aș dori să fie o achitare. Cred că are șanse să fie o achitare. Chiar solicitarea extremă a procurorilor DNA arată că nu sunt deloc siguri pe acuzațiile pe care le-au făcut. Acest dosar a fost generat de un interviu și de un denunț pe care l-a făcut Elena Udrea într-o vineri, iar marți, la intervale de câte o jumătate de oră, i s-au cerut consecutiv patru arestări, toate devenind capete de acuzare în acest dosar. Deci cred că a fost un dosar făcut în pripă. Dosarul oricum va merge la CEDO, pentru că doamna Udrea nu a avut parte de un proces corect“, a declarat Băsescu la B1 TV.

Întrebat cum se face că se cer atâția ani de închisoare dacă nu sunt probe, așa cum susține Elena Udrea, Băsescu a răspuns: „Asta ușor-ușor decredibilizează DNA. Este păcat, pentru că România are nevoie de o instituție ca DNA. Vor ieși la suprafață foarte multe (dosare – n.r.) care nu țin, din 2015-2016. Aici, în această Gală Bute, cel care a dat mita nu este inculpat, a rămas să se cerceteze dacă a dat mită, în schimb au găsit cine a primit mită, Elena Udrea. E ridicol aproape.“

Elena Udrea: „Am un sentiment pozitiv“

„Procurorii au cerut, trebuie să mai aibă și grijă ce probe aduc. Mie mi-au trebuit doi ani să văd că la ultima faptă nici măcar nu mai eram când s-a întâmplat. Am constatat că la acea vreme nu mai eram ministru. Era vorba chiar de două săptămâni. Nu poți să fii atât de disperat să acuzi un om, ca să omiți astfel de detalii. Sentimentul meu este unul pozitiv. Eu nu am ezitat nimic timp de doi ani de zile. Am susținut mereu aceleași lucruri. Cei care au mințit și-au schimbat de 100 de ori declarațiile. Acuzațiile care mi se aduc au fost demontate de alte acuzații. M-am bucurat că este un complet format din femei, pentru că am constatat că femeile sunt mai curajoase, sigur, cu excepții. Mi-aș dori, chiar și așa, în condițiile în care au săvârșit aceste fapte, să primească o pedeapsă cât mai mică, dacă se poate, chiar fără să ajungă la închisoare. I-am iertat de mult. Pot să înțeleg slăbiciunile unor oameni. Unul toarnă că are copii, altul că îi e frică de închisoare, dar noi, ăștia care nu avem copii și avem și onoare, ce să facem? Să ne asumăm toate acuzațiile mincinoase?“
Elena Udrea a afirmat că acest dosar a fost făcut ca urmare a dorinței șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, care ar fi dorit să o scoată din joc.

„Uitați-vă cine. Cei care folosesc instrumentul acesta al acuzării pentru a-și elimina adversarii politici. Simplu, doamna Kovesi și domnul Coldea. A pornit acest dosar la două zile după ce am făcut denunțul. Nu este adevărat că a început înainte. Eu am făcut denunțul vineri, iar cererile de arestare preventivă au început să curgă împotriva mea marți. La cinci zile după. Probabil că interesul de a scoate anumiți oameni politici din joc este acela de a înlătura oameni care știau lucruri despre ei. Pe de altă parte, de a-i înlătura pe toți cei care nu ar fi ascultat de ordinele lor. Și de a-i înlocui cu oameni politici slabi, marionete“, a explicat Udrea.

În legătură cu cei șase ani, cât a durat procesul, jurnalistul Cătălin Tolontan, care a prezentat pentru prima dată în presă date despre Gala Bute, afirmă că au fost „o cursă dusă de justiție din frâne și accelerație“. Într-un remember dedicat acestui proces, Tolontan afirmă pe blogul său: „Faptele sunt încăpățânate și, ridicându-se deasupra orgoliilor și subiectivității oricui, arată cum Gala Bute a avut:

Un an în care n-a fost băgată în seamă de procurori. Încă un an în care Elena Udrea a fost cercetată tiptil, ca să nu pățească procurorii ce pățeau ziariștii care-l enervau pe președintele statului. Și, în final, doi ani și jumătate în care dosarul a fost finalizat și cazul s-a judecat“.

Vasile Surcel, Eduard Pascu, Mihai Boeru

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.