Pronosticuri confirmate: Austria a câştigat Eurovisionul, Rusia huiduită la fiecare punctare

În semifinală ne-am clasat pe 2, în finală am primit cu 53 de puncte mai puţin. Au fost trădări sau strategia a fost proastă? Conchita Wurst al doilea transexual care câştigă Eurovision. Casele de pariuri nu au riscat nimic şi au dat cote neatractive favoritelor.

O victorie aşteptată

Piesa Austriei, „Rise Like A Phoenix”, interpretată de transexualul Conchita Wurst a câştigat Eurovision 2014. O victorie normală, ţinând cont de valoarea piesei (am arătat după semifinale, că „Rise Like A Phoenix” nu este doar cea mai bună piesă din concurs, ci chiar una dintre cele mai bune din ultimii 10 ani) şi de interpretarea de excepţie. Este poate una dintre puţinele piese victorioase care nu vor fi contestate. Se poate spune însă că finala a fost „dramatică”. Ne referim la suspansul din perioada anunţării punctajelor Am avut dese schimbări de lider (cam până la momentul exprimării a 20 de ţări), după care piesa Austriei a condus, dar până aproape de finalul anunţării punctajelor avansul a fost unul redus. Abia după ce s-au pronunţat 33 (din 37) de ţări, s-a conturat victoria piesei Austriei, care a devenit matematică după ce a 35-a ţară a anunţat punctajul. De foarte multă vreme nu a mai existat o astfel stare de incertitudine pe perioada anunţării punctajelor. În ultimii ani, după 15 sau 16 „votări” deja se contura câştigătoarea. Piesa Austriei a câştigat cu 290 de puncte, urmată de piesa Olandei (238 de puncte) şi piesa Suediei (218 puncte). Conchita Wurst este, după Dana Internaţional (Israel) în 1998, al doilea transexual care triumfă la Eurovision, iar Austria şi-a trecut în palmares a doua victorie după cea din 1966 a lui Udo Jurgens cu „Mercie Cherie”.

Ce s-a întâmplat la Copenhaga?

Piesele clasate pe locurile 1, 2 şi 3, au „mers bine” şi în semifinale. Olanda a câştigat semifinala I, iar Suedia a venit pe locul 2, iar Austria a câştigat semifinala II. Practic se poate spune că ordinea din finală a fost 100% normală. Numai că lucrurile nu stau chiar aşa. Pe locul 2, în semifinala II s-a clasat România, cu 125 de puncte. În finală însă piesa României a obţinut cu 53 de puncte mai puţin şi a ocupat locul 12. Aici avem un mare semn de întrebare. Este adevărat, există diferenţe între punctajul obţinut în semifinală şi cel din semifinală. Unele ţări care îţi dau puncte generoase în semifinală au alte obligaţii în finală, mai există şi trădări (nerespectarea unor reciprocităţi – n.a.), mai pot interveni şi unele defecţiuni în interpretarea pieselor. Şi tot atât de adevărat este şi faptul că sâmbătă seara Paula şi Ovi nu au fost în cea mai bună formă. (Nu ştim cu au evoluat vineri seara, în exclusivitate pentru juriile profesioniste – n.a.). Să fi contat oare şi faptul că lumea a rămas în memorie cu piesa din 2010 a celor doi, o piesă net superioară? Dar nici asta din 2014, nu a fost rea, şi oricum mai bună decât alte 4 piese care s-au clasat în faţa ei. Este pentru a patra oară consecutiv, când România se clasează mai slab în finală decât în semifinală. S-a mai întâmplat în:

– 2013: loc 5 (sf) – 83 puncte; loc 13 (f) – 65 puncte

– 2012: loc 3 (sf) – 120 puncte; loc 12 (f) – 71 puncte

– 2011: loc 4 (sf) – 111 puncte; loc 17 (f) – 77 puncte

De regulă însă, primele 4 clasate din semifinale ocupă în finală un loc în top 10 şi cele clasate pe locurile 5 – 10, vin în partea a doua a clasamentului în finală. Şi regula a fost confirmată acum de Austria, Olanda şi Suedia. Şi a fost confirmată în 2010 chiar de Paula şi Ovi, care după locul 4 în semifinală cu 104 puncte, au terminat finala pe locul 3, cu 162 de puncte.

În semifinală ne-am clasat pe locul 2 !!

România s-a calificat în finală de pe locul 2 în semifinala II, cu 125 de puncte. Doar Austria ne-a bătut, obţinând 169 de puncte.

Din cele 17 ţări (14 ţări concurente, plus Germania, Italia şi Marea Britanie – ţări calificate direct în finală) care au „jurizat”, doar Polonia ne-a ignorat. Am primit puncte astfel:

12 puncte – Austria, Israel şi Malta

10 puncte – Grecia şi Norvegia

8 puncte – Belarus, Macedonia şi Germania

7 puncte – Irlanda, Slovenia şi Elveţia

6 puncte – Finlanda, Georgia şi Marea Britanie

4 puncte – Italia

2 puncte – Lituania

România a acordat punctele astfel: 12 – Austria, 10 – Elveţia, 8 – Belarus, 7 – Grecia, 6 – Slovenia, 5 – Finlanda, 4 – Norvegia, 3 – Malta, 2 – Irlanda, 1 – Israel.

Dintre ţările pe care le-am depăşit în semifinală, Finlanda (locul 3 cu 97 de puncte) şi Norvegia (locul 6 cu 77 de puncte) au terminat finala în faţa noastră. Cealaltă semifinală a fost câştigată de Olanda cu 150 de puncte, ea fiind urmată de Suedia cu 131 de puncte. Piesa Moldovei a „comis-o” rău de tot, clasându-se pe locul 16 (ultimul) cu doar 13 puncte.

Românii din afară şi-au făcut datoria, dar…

În finală, piesa României a primit 72 de puncte de la 13 ţări (dintr-un total de 36 posibile).

12 puncte – Moldova

8 puncte – Spania, Austria, Israel şi Malta

6 puncte – Azerbaijan,

5 puncte – Italia şi Belgia

4 puncte – Macedonia şi Norvegia

2 puncte – Irlanda

1 punct – Belarus şi Portugalia

Era de aşteptat să obţinem puncte din ţări ca Spania, Italia, Irlanda, Israel şi Portugalia, unde sunt mulţi români plecaţi să lucreze sau stabiliţi acolo. Numai că mai nou, televotingul nu mai este de mare folos, dacă există un decalaj mare faţă de opoţiunea juriului profesionist. Analizând punctele primite de la cele 5 ţări mai sus menţionate, este clar că piesa României a fost foarte prost percepută de juriile din Irlanda, Portugalia. De la Moldova ne aşteptam la „tradiţionalul” punctaj maxim (aici am luat locul 1 la televoting şi locul 1 sau maxim 2 la juriu). De asemenea, ne aşteptam la puncte de la Azerbaijan (există de trei ani o „reciprocitate” între noi şi ei, in special la juriile profesioniste), iar Norvegia ne-a dat puncte pe motiv de Ovi (după calculele noastre, în Norvegia s-a luat locul 1 sau 2 la o formă de punctare şi locul 6, maxim 7, la cealaltă formă de punctare).

Ne aşteptam să obţinem puncte – şi nu am primit niciunul – de la Grecia. Culmea, nu am primit nimic în condiţiile în care la această ediţie nu a participat Cypru, ţară căreia întotdeauna Grecia îi dă 12 puncte.

Cui am dat noi puncte

România (juriu + televot) a dat astfel punctele: 12 – Suedia, 10 – Ungaria, 8 – Austria, 7 – Armenia, 6 – Elveţia, 5 – Spania, 4 – Danemarca, 3 – Olanda, 2 – Germania, 1 – Norvegia.

Casele de pariuri nu au riscat nimic

Toate casele de pariuri care au avut Eurovisionul în portofoliu au avut trei mari favorite : Austria, Suedia şi Olanda. Adică, cine paria pe piesele celor trei ţări, în caz că una dintre ele câştiga, primea o sumă infimă drept câştig. Înainte de începerea finalei, situaţia era următoarea (am preluat cotele de la una dintre cele mai cunoscute case de pariuri din lume):

Suedia – 3

Austria – 3

Olanda 9/2

Armenia – 11

Marea Britanie – 14

Pe parcursul desfăşurării finalei, cotele s-au schimbat, în funcţie de modul în care era interpretată o piesă, de calitatea ei etc. Austria şi Suedia şi-au schimbat periodic poziţiile, dar cotele lor s-au diminuat pe măsură ce finala avansa. Austria a avut cote intermediare : 15/8, 6/4, 11/10, 1 ( ?!?!) – la această cotă câştigul era zero, 8/11: Cotele Suediei au avut următoarele fluctuaţii: 3, 7/4, 5/2. Olanda s-a menţinut în permanenţă pe poziţia a treia cu: 11/2, 4, 6, 7. După cum se vede, cotele batavilor scădeau în timp ce cotele Austriei şi Suediei creşteau. Dacă Olanda ar fi câştigat, atunci casele de pariuri ar fi ieşit relativ în pagubă.

În funcţie de ce s-a întâmplat pe scenă, cotele pieselor unor ţări s-au prăbuşit: Ungaria de la o cotă iniţială 16, a ajuns la o cotă de 50. Piesa Marii Britanii a ajuns în final la cota 33.

România a avut o cotă catastrofală: 200, care după interpretare a sărit la 300. Aproape toate casele de pariuri au dat României cote între 100 şi 250, una singură a văzut-o favorită cu o cotă de 80, dar şi aici se situa undeva în jurul locurilor 18-19. Cea mai „cruntă” cotă a fost 500, San Marino „bucurându-se” de această apreciere.

(Cu cât cota unui concurent este mai mică – adică pariorul primeşte o sumă modestă dacă câştigă, cu atât el este considerat favorit sau mare favorit. Când cota este mare – de exemplu, 50, 80, 100, 200, se consideră că este lipsit de şanse şi că dacă ar câştiga, s-ar produce o surpriză uriaşă – n.a.)

Rusia huiduită copios la fiecare punctare majoră

Aşa cum am anticipat, Rusia – motivele sunt ştiute, anexarea Crimeii, instigările în estul Ucrainei – a fost ţinta ostilităţilor publicului. Ori de câte ori reprezentantul vreunei ţări anunţau 8 sau 10 sau 12 puncte (punctajul „major”) pentru Rusia, în B&W Halerne se huiduia şi se fluiera copios. De acelaşi tratament s-a „bucurat” şi prezentatoarea televiziunii naţionale din Rusia, când a anunţat punctajul dat de juriul rusesc şi televotanţii din Rusia.

Dar atenţie, în premieră Rusia a fost punctată de foarte puţine ţări: 14, din 36 posibile. În 2013 a fost punctată de 27 de ţări din 39, iar în 2012 de 40 de ţări din 41.

Acum, Rusia a primit 12 puncte de la Azerbaijan şi Belarus, 10 puncte de la Armenia şi Grecia, 8 puncte de la Georgia şi Moldova. Acesteau au fost momentele când s-a huiduit şi fluerat copios, de un „supliment” beneficiind crainica televiziunii din Grecia, aceasta fiind singura ţară din spaţiul ex sovietic care a fost generoasă cu Rusia. Cu Greciei, Portugaliei (2 puncte) şi Maltei (5 puncte), nicio altă ţară din occidentală nu a punctat Rusia.

Clasament final Eurovision 2014

1. Austria: Conchita Wurst – Rise Like A Phoenix: 290 puncte
2. Olanda: The Common Linnets – Calm After The Storm: 238 puncte
3. Suedia: Sanna Nielsen – Undo: 218 puncte
4. Armenia: Aram – Not Alone: 174 puncte
5. Ungaria: András Kállay-Saunders – Running: 143 puncte
6. Ucraina: Maria Iarenciuk – Tick-Tock:113 puncte
7. Rusia: Tolmacevi Sisters – Shine: 89 puncte
8. Norvegia: Carl Espen – Silent Storm: 88 puncte
9. Danemarca: Basim – Cliche Love Song: 74 puncte
10. Spania: Ruth Lorenzo – Dancing In The Rain: 74 puncte
11. Finlanda: Softengine – Something Better: 72 puncte
12. România: Paula Seling & Ovi – Miracle: 72 puncte
13. Elveţia: Sebalter – Hunter of Stars: 64 puncte
14. Polonia: Donatan & Cleo –My Słowianie-We Are Slavic: 62 puncte
15. Islanda: Pollapönk – No Prejudice: 58 puncte
16. Belarus: Teo – Cheesecake: 43 puncte
17. Marea Britanie: Molly – Children Of The Universe: 40 puncte
18. Germania: Elaiza – Is it Right: 39 puncte
19. Muntenegru: Sergej Ćetković – Moj Svijet: 37 puncte
20. Grecia: Freaky Fortune feat. RiskyKidd – Rise Up: 35 puncte
21. Italia: Emma – La mia citta: 33 puncte
22. Azerbaijan: Dilara Kazimova – Start A Fire: 33 puncte
23. Malta: Firelight – Coming Home: 32 puncte
24. San Marino: Valentina Monetta – Maybe: 14 puncte
25. Slovenia: Tinkara Kovač – Round and round: 9 puncte
26. Franţa: Twin Twin – Moustache: 2 puncte

Monopol pe „12 puncte”

Doar 4 ţări, Polonia – de aici a pornit un scandal monstru (da pentru că scandal a fost chiar cu mult timp înaite de Eurovision) privind prezenţa unui transexual în concurs, Armenia, Belarus şi San Marino nu au dat vreun punct piesei Austriei. În schimb alte 13 ţări au dat punctaj maxim (12 puncte) Austriei – este vorba de Belgia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Olanda şi Marea Britanie. Alte 7 ţări – Franţa, Georgia, Ungaria, Islanda, Lituania, Malta, Norvegia – au acordat 10 puncte piesei Austriei. România a dat 8 puncte Austriei.

Dacă privim retrospectiv, în ultimii 15 ani, doar Suedia în 2012 şi Norvegia în 2009 au luat de mai multe ori punctajul maxim: de 18, respectiv 16 ori. Dar mai avem o statistică interesantă: Olanda, alături de Danemarca în 2013, este ţara de pe locul 2 care a obţinut (tot în ultimii 15 ani), cele mai mulzte punctaje maxime: 8.

Un top al ţărilor care au primit 12 puncte la o ediţie eurovision aratză astfel:

1. Suedia – 18 (2012)
2. Norvegia – 16 (2009)
3. Austria – 10 (2014)
4. Grecia – 10 (2005)
5. Azerbaijan – 10 (2013)
6. Germania – 9 (2010)
7. Serbia – 9 (2007)
8. Estonia – 9 (2001)
9. Ucraina – 8 (2004)
10. Danemarca – 8 (2000)
11. Danemarca – 8 (2013)
12. Olanda – 8 (2014)
13. Armenia – 8 (2008)
14. Bosnia – 8 (2006)
15. Rusia – 5 (2003)
16. Bosnia – 5 (2011)
17. Letonia – 5 (2002)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.