Proprietatea devine „un moft” şi pentru Victor Ponta

Victor Ponta fie că nu cunoaşte realitatea – ceea ce este grav, fie că o cunoaşte – şi atunci este şi mai grav, pregăteşte surprize neplăcute pentru foştii proprietari deposedaţi de bunuri în timpul regimului comunist.

În cadrul unei emisiuni la ROTV, premierul Ponta a făcut o serie de consideraţii vizavi de un subiect delicat, situaţia despăgubirilor şi restituirilor proprietăţilor confiscate de comunişti. Am putut observa la prim-ministru un limbaj care îl apropie de anii ’90, de perioada cenuşie (din domeniu) a guvernului Năstase, şi o lipsă totală de soluţii adecvate.

„Cea mai gravă (obligaţie de rezolvat în 2013, conform cerinţelor europene – n.a.) este cea legată de restituiri. Ştiţi foarte bine că avem un termen, luna aprilie, dacă nu mă înşel, de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care trebuie să adoptăm o reglementare finală. Acolo e foarte clar. Sigur, domnul fost prim ministru Ungureanu vorbea de 16 miliarde de euro, noi vorbim de mai puţin de 16 miliarde, pentru că se vor restitui în natură cele care se pot restitui în natură şi s-au mai şi verificat o parte din constatările care erau, evident, umflate. Însă e vorba de multe miliarde de euro pe care nu putem să le restituim anul acesta, pentru că ar însemna, vă zic clar, o creştere a deficitului de 3-4 patru ori, ceea ce nimeni nu ar putea să suporte. E vorba de eşalonare şi de un mod, până la urmă, în care chiar să putem să dăm acei bani înapoi, bani pe care, mă rog, nu i-a dat nimeni, nici o ţară din estul Europei. Îi dăm noi, asta e. Nu se poate pune problema decât de eşalonare pe un termen important de ani şi de reverificare a multora dintre dosare. Pentru că s-au făcut abuzuri şi afaceri…”, a declarat premierul.

A afirma că despăgubirile vor fi eşalonate „pe un termen important de ani” reprezintă o revenine la perioada “Năstase”, şi ulterior “Boc”, care vedeau despăgubiri eşalonate pe 5-10 ani (primul), sau chiar 15-20 de ani (al doilea). O astfel de soluţie este nu doar o bătaie de joc la adresa foştilor proprietari, ci chiar o soluţie tardivă, pentru că nu va mai prinde în viaţă niciunul dintre foştii proprietari, iar urmaşii lor nu sunt departe nici ei de vârsta a treia.

Când Victor Ponta spune că „nicio ţară din estul Europei” nu a dat bani înapoi, ori minte cu neruşinare, ori nu cunoaşte situaţia. Sub diferite forme juridice, fostele state din Est au rezolvat încă din anii ’90 problemele foştilor proprietari. Este adevărat, Azerbaidjan, Georgia, precum şi Bosnia şi Herţegovina sunt state din Est care nu au dat un ban înapoi, dar bănuim că premierul Ponta nu vrea să le adoptăm ca modele. Soluţii ca în doi, maxim trei ani să se rezolve integral problema foştilor proprietari există şi unele chiar i-au fost propuse premierului, dar acesta până în prezent nu ştim să le fi luat în seamă. Cum nu ştim să se fi luat măsuri împotriva celor care au obţinut prin fraudă despăgubiri sau chiar li s-au alocat tot prin fraudă imobile „restituite”.

O reluare a sloganului „nu ne vindem ţara!”

De o gravitate mare este şi afirmaţia făcută de Ponta legată de Fondul Proprietatea. Iată ce a spus prim-ministrul Ponta: „Fondul Proprietatea, care acum este sută la sută privat şi care deţine, uite am transferat din avuţia naţională către o zonă privată, am transferat 20% în medie, din tot ceea ce înseamnă companiile strategice. Dar asta e, acum nu mai putem să mai… Legea 247/2005, din punctul meu de vedere, şi nu vreau să se supere nimeni, a fost cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României, dar nu mai putem să îl mai întoarcem acum. Putem doar să găsim o soluţie inteligentă de aplicare”.

Aici se poate observa, Ponta reia în 2012 sloganul din 1990 al FSN, „Nu ne vindem ţara!”. Pentru că aşa se poate traduce „transferarea” de la „avuţia naţională” a procentelor amintite către „o zonă privată 100%”. Dar nu reluarea sloganului reprezintă partea gravă a declaraţiei. În primul rând, Ponta ar trebui să ştie că, fără respectivul transfer, câteva mii bune de foşti proprietari nu ar mai fi putut fi despăgubiţi. Pe de altă parte, existenţa Fondului Proprietatea a scutit statul de despăgubiri cash în jur de cca 15 miliarde lei. În plus, Fondul Proprietatea menţine bursa la un nivel cât de cât acceptabil, iar prin preluarea unor procente de la unele companii strategice, au mai fost blocate intenţiile „băieţilor deştepţi” de a-şi face de cap. Se mai poate spune că afirmaţiile făcute la adresa FP reprezintă un semnal negativ pentru investitorii străini, care ar putea renunţa să mai investească în România, ţinând cont de poziţia premierului, poziţie care în acest caz este similară celei a fostului premier Boc – ex liderul PDL şi camarila sa erau disperaţi că nu pot controla în interes propriu activitatea Fondului. Nu în ultimul rând, declaraţia premierului ar putea avea repercusiuni negative şi asupra foştilor proprietari care deţin acţiuni la FP, pentru că ar putea provoca o scădere a valorii acţiunilor pe bursă, exact într-o perioadă în care se aflau pe un trend ascendent.

Ponta minte, sau nu are habar de realitate

Premierul a mai prezentat o situaţie, pe care nici măcar nu o putem cataloga ca fiind o exagerare, ci eventual ca o minciună a la Boc sau MRU. Sau, nu excludem nici această posibilitate, Victor Ponta nu cunoaşte realitatea. Că nu a fost informat sau a preluat informaţii doar după ureche, nu contează. Iată ce a afirmat premierul: „Noi am retrocedat, nu doar România, am retrocedat şi Ucraina, şi Ungaria, şi Serbia, şi Bulgaria, deja 4 miliarde de euro cash au plecat din România pe restituiri”. Aici Victor Ponta în primul rând se exprimă greşit. El se referă la despăgubirile în bani date pe Legea 9/1998 şi Legea 290/2003. Beneficiarii acestor legi sunt: cetăţenii români (şi urmaşii lor) care au avut proprietăţi în Bulgaria şi pe care le-au fost confiscate în 1940 de statul bulgar, după ce Cadrilaterul s-a „întors” la Bulgaria (Legea 9/1998); cetăţenii români (şi urmaşii lor) care au avut proprietăţi în Basarabia, Bucovina, Ţinutul Herţa care au devenit refugiaţi în 1940 şi în 1944, când URSS a repreluat respectivele teritorii. Deci, în primul rând este vorba de cetăţeni români (sau urmaşii lor) care domiciliază în România, şi nu în teritoriile respective. Deci bani cash nu aveau cum să plece din România. În al doilea rând persoanele îndreptăţite au primit în baza celor două legi nu 4 miliarde de euro. În perioada 2005-2010, suma acordată drept despăgubiri se ridică la 629.931.170 lei, adică 157,4 milioane de euro, convertirea fiind calculată la un curs mediu de 4 lei/euro. După cum se vede, este o sumă cu foarte, foarte mult mai mică decât ce a afirmat Victor Ponta la televizor.

Vă prezentăm situaţia despăgubirilor acordate în baza Legii 9/1998 şi a Legii 290/2003, conform documentelor ANRP (Pentru 2011, datele nu sunt încă disponibile, dar plăţile făcute au fost insignifiante, iar în 2012 plăţile au fost sistate – n.a.)

Despăgubiri – Legea 9/1998

2006 – 127.215.000,00 lei

2007 – 150.000.000,00 lei

2008 – 77.419.297,00 lei

2009 – 64.122.597,67 lei

2010 – 45.979.781,00 lei

Total – 464.736.675,67 lei

Despăgubiri – Legea 290/2003

2005 – 14.611.791,00 lei (DJFP)

2006 – 20.864.479,57 lei

2007 – 52.911.909,15 lei

2008 – 17.567.560,94 lei

2009 – 20.389.425,80 lei

2010 – 38.849.328,80 lei

Total – 165.194.495,26 lei

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Cristescu 134 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.