Ringuri de cafteală în școlile românești

19.000 – acesta este numărul violențelor înregistrate anual în școlile din România, potrivit ultimului raport al Ministerului Educației realizat în 2015. În numai o singură zi sunt raportate aproximativ 75 de cazuri de violență în școlile din România, dintre care foarte puține implică reacții ale părinților și cadrelor didactice sau ale autorităților și doar câteva ajung în atenția mass-media.

Cel mai recent caz de violență în școală s-a petrecut la sfârșitul săptămânii trecute, la un liceu din Lugoj, când un elev a fost bătut cu sălbăticie de un coleg, sub privirile altora. Filmulețul cu întreaga bătaie a fost postat apoi pe Facebook. Tânărul a fost lovit cu pumnii în cap până când a căzut la podea, se pare, pentru o datorie nereturnată de doi lei.

Agresorul nu poate fi exmatriculat

Bătaia a avut loc în Liceul „Tudor Vianu“ din Lugoj, la clasa a IX-a profesională, elevul agresor fiind repetent. Atât Inspectoratul Școlar Județean, cât și polițiștii din Lugoj au deschis o anchetă. Sancțiunea cea mai aspră pe care ar putea să o primească un elev în acest caz ar fi exmatricularea. Însă pentru că învățământul românesc prevede zece clase obligatorii, măsura nu se poate aplica și în cazul elevului agresor din Lugoj, aflat încă în clasa a IX-a. „Chiar dacă elevul agresat va face terapie cu un psihoterapeut, sechelele vor rămâne acolo, iar consecințele grave vor ieși la suprafață în timp. Însă consider că atât elevul victimă, cât și agresorul trebuie să meargă la psiholog, evident fiecare din alte considerente, pentru a se evita consecințe grave, pentru fiecare în parte. Aici, rolul principal îl are familia, care trebuie să ia în serios astfel de incidente și să nu le ascundă sub preș, precum face pisica atunci când își acoperă nevoile cu nisip“, spune Diana Lazăr, psihoterapeut.

Graniță mică între agresivitatea verbală și cea fizică

Violența între elevi este cea mai întâlnită formă de violență în școală și include loviri, jigniri sau injurii. „Pe lângă violența verbală și cea fizică față de elevi și chiar față de profesori, o altă formă de violență care se manifestă din ce în ce mai frecvent este bullying-ul – comportamentele de intimidare între elevi, cu componentele sale de ordin fizic (lovire, împingere, piedici), verbal (intimidare verbală, insultă, porecle), relațională (excludere socială, răspândire de zvonuri)“, spune psihologul Gabriela Dumitriu. Însă, precizează ea, multe dintre comportamentele agresive ale copiilor fac parte din arsenalul firesc al dezvoltării lor și le putem privi ca fiind specifice etapei de vârstă a copilului. „Comportamentele agresive care ies din aria normalității pot fi cauzate de mai mulți factori: interpretarea eronată a unei situații și lipsa abilităților adecvate de a-i face față, competențe relaționale scăzute, slabe, lipsa asertivității, modele familiale de comportament agresiv, o internalizare precară a normelor de comportament social, modificări hormonale și tendința de a intra în competiția pentru statut, existența unei tulburări din spectrul tulburărilor de conduită sau comportament disruptiv. Un alt factor care poate favoriza apariția comportamentelor agresive este absența sau fluiditatea limitelor sau a sistemului de consecințe firești în urma acțiunilor indezirabile, dar și absența autorității specifice cadrului în care se manifestă un copil“, afirmă Dumitriu.

Cazul profesoarei bătute de un elev

La sfârșitul anului trecut, un elev de 12 ani, supărat pe nota mică pe care a primit-o la teză, a lovit, pe stradă, o profesoară de limba română, de mai multe ori, peste picioare, cu o țeavă de pexal. În urma incidentului, femeia a avut nevoie de mai multe zile de îngrijiri medicale. Elevul are aproape 12 ani, iar pe numele lui polițiștii au întocmit deja dosar penal. Conducerea școlii s-a arătat totuși rezervată în privința pedepsirii elevului, deși admite că este un copil-problemă, care în ultimii ani a avut nota scăzută la purtare mai des decât alți elevi. Inspectorul general al Inspectoratului Județean Vaslui, Gabriela Plăcintă, declara că „cel mai probabil, având în vedere gravitatea faptei, se va decide scăderea notei la purtare sub 4 și copilul va fi lăsat repetent“. Cum s-a ajuns aici? Cum se putea evita? „Dacă este un copil-problemă, care are mai multe antecedente, fie cu elevi, fie cu profesori, el trebuie exmatriculat. Din păcate, această sancțiune nu poate fi luată nici în acest caz, pentru că legea permite exmatricularea doar pentru elevii de liceu și în cazul acestora doar în anumite situații. Având în vedere că este vorba despre un elev de clasa a VI-a, cea mai drastică măsură ce poate fi luată este mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeași unitate de învățământ sau o altă unitate de învățământ. Până la mutarea disciplinară, confruntați cu copii-problemă, pot face observație, pot da avertisment, pot face mustrare scrisă sau îi pot elimina de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile. Cu excepția observației și a avertismentului, toate sancțiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinților, tutorilor sau susținătorilor legali și elevului major. Asta, din punctul de vedere al conducerii școlii. Dar, cel mai important, copilul violent trebuie inclus într-un program de consiliere“, a declarat pentru Cotidianul Daniela Ionescu, directorul unei școli din București.

Profesorii, depășiți uneori de situație

Profesorii spun că toate incidentele petrecute în școală, indiferent de gravitatea lor, trebuie raportate la inspectorate. Daniela Ionescu este de părere că numai 25% din ele sunt luate în serios.

„De obicei, cazurile nu sunt grave, iar cel mai des întâlnim violența verbală. Cele mai multe nici nu sunt raportate, iar de multe ori nici profesorii nu le acordă importanța cuvenită. Sursele care generează violența în toate formele ei pot fi dificultățile de comunicare în relația elev–profesor, sancțiunile, notele sau programul școlar supraaglomerat. Se întâmplă de cele mai multe ori ca violența verbală să o preceadă pe cea fizică. Este o graniță destul de fină între ele, așa că, odată trecută, elevul poate deveni un element periculos în viitor. În orașe, putem spune că se acordă atenție de către profesori și părinți în majoritatea cazurilor, când se și iau măsuri. Dar gândiți-vă la țară, unde copilul lovește pentru că așa a văzut că face tata sau bunicul sau unchiul. Sau pentru că și el este lovit de mic, mai mereu, din nimic. Învățătorii și profesorii de acolo rar vor interveni, pentru că vor zice că «așa a văzut acasă, așa face. N-avem ce să-i facem noi»“, conchide Ionescu. Psihologul Gabriela Dumitriu susține însă că școala nu identifică modalitățile de soluționare a cazurilor de violență. „Pentru o rezolvare sănătoasă este nevoie de o restructurare a întregului sistem de raportare la elev, deoarece nu se poate restructura o parte a unui sistem, fără a acționa asupra sistemului în ansamblu. Pentru un bun management în aceste situații este nevoie de abordarea individuală a elevului prin programe de consiliere, abordarea problemelor de comportament prin intermediul unor programe derulate de către școală, în cadrul orelor de dirigenție sau consiliere, implicarea și asistența familiilor copiilor cu probleme de comportament în cadrul școlii, organizarea de întâlniri cu autorități, programe de formare a cadrelor didactice. Și există multe școli în care toate acestea se întâmplă.“

Și, nu în ultimul rând, spune psihologul, „este de menționat faptul că în școli se pune foarte puțin sau deloc accent pe activități menite să dezvolte abilitățile sociale și emoționale. În mod normal, în fiecare școală ar fi necesar să existe programe de dezvoltare personală pentru elevi și suport de specialitate pentru cadrele didactice. Pentru a avea un mediu educațional adecvat este necesar să acordăm atenție beneficiarilor săi, dincolo de achiziția de cunoștințe“.

Rolul important al familiei

Directorul Daniela Ionescu consideră că primul ajutor trebuie să vină de la familie. „Un mediu liniștit, exemplul părintesc în modul de comportament contribuie la formarea copilului ca individ. Iar în ceea ce privește profesorul, acesta trebuie să fie un om apropiat, care poate fi privit ca un model în viață de către micul elev“, conchide profesorul.

Și psihologul Gabriela Dumitriu susține că elevii pot avea modele în rândul cadrelor didactice. „În învățământul românesc există oameni de o veritabilă valoare, cu vocație și competențe de excepție, care reprezintă adevărate modele pentru elevi și care reușesc să facă o mare diferență. Trăsături precum integritatea, competența, empatia, capacitatea de a relaționa pozitiv, încurajator, și de a transmite dragostea pentru cunoaștere sunt componente ale personalității profesorilor, demni de a fi luați drept model de către elevi.“

În ceea ce privește însă părinții, „din păcate, prinși în angrenajul grijilor zilnice și al obligațiilor profesionale, mulți nu mai reușesc să aloce suficient timp relației cu copilul. Și da, în aceste situații copiii se simt neglijați și tind să suplinească absența părinților prin asocierea cu anturaje nu neapărat benefice sau dezvoltând comportamente indezirabile. Este de precizat însă faptul că nu neapărat cantitatea de timp petrecut cu copilul face diferența, ci calitatea acestui timp. În locul a trei ore în care copilul este chestionat pe teme de școală, admonestat și verificat la lecții, este de preferat o oră de discuții sau activități libere împreună cu acesta“.

Alte cazuri de violență

Cazurile menționate de noi mai sus nu sunt singurele care au ajuns în atenția mass-media. Și, așa cum arată și cifrele, acestea sunt din ce în ce mai numeroase. Iată numai câteva cazuri, care nu reprezintă nici măcar 1% din numărul total al violențelor din școli, în ultimii ani.

• Un elev de la un liceu din Teleorman și-a înjunghiat cu un briceag un coleg în timpul pauzei, după o discuție mai aprinsă. Părinții au cerut anchetarea conducerii școlii, care nu asigura paza instituției.
• Un elev de clasa a V-a de la o școală din Satu Mare a fost scuipat și tâlhărit de patru colegi mai mari. I-au cerut bani și l-au amenințat cu bătaia chiar sub ochii profesorului de serviciu.
• O elevă din Gorj a fost călcată în picioare de un coleg, într-o pauză. Un elev de clasa a XII-a și-a bătut cu sălbăticie colega în vârstă de numai 15 ani, pentru că aceasta ar fi vrut să rupă idila care ar fi existat între ei.
• Cu o săptămână în urmă, tot în Gorj, un elev și-a înjunghiat fosta iubită, tot elevă, în curtea unei școli
• O fetiță din clasa a IV-a din Capitală ar fi fost umilită și agresată de colege mai mari. Dascălii nu au luat măsuri.
• Un elev de 17 ani de la Liceul „General Magheru“ din Râmnicu Vâlcea a ajuns la spital după ce a fost înjunghiat în gât de un coleg de 16 ani. Altercația s-a petrecut chiar în școală.
• Un elev de clasa a VIII-a care învaţă la Liceul Teoretic din Recaş, judeţul Timiş, a ajuns la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu“ din Timişoara pentru a primi îngrijiri medicale, după ce a fost bătut de un coleg în unitatea de învăţământ.
• Trei elevi de la Grupul Şcolar Auto din Curtea de Argeș au fost bătuți de mai mulți colegi, în timpul unei pauze. Conflictul a izbucnit după mai multe zile de replici dure schimbate pe o reţea de socializare. Elevii au ajuns la spital, unul cu traumatism cranio-cerebral, ceilalți cu leziuni uşoare şi escoriaţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.