România contra Uber

De la începutul anului 2015, de când au intrat pe piața românească, americanii de Uber au reușit să smulgă în jur de 10% din clienții companiilor de taximetrie din București. Pentru că au reușit să prindă, americanii s-au extins și în țară, la Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. Taximetriștii nu s-au lăsat și au început să ceară reglementarea activității Uber, au intentat procese și au ieșit în fața Palatului Victoria, amenințând cu blocarea traficului. În plus, disputa a cuprins și lumea politică.

Miercuri, la ora 9.00, platoul din fața Pieței Victoria a început să se umple de mașini galbene, în ceea ce urma să devină un amplu protest al Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) pentru punerea în legalitate a serviciului Uber. Piața s-a eliberat pe la orele prânzului, deși inițial protestul trebuia să țină până la ora 21.00. Șefii COTAR au susținut că au ajuns la o înțelegere cu Guvernul, astfel încât în termen de 30 de zile să fie promovat un proiect de ordonanță de urgență cu privire la modificarea Legii nr. 38, privind transportul în regim de taxi şi regim de închiriere, și care să interzică aplicațiile mobile de taxi, precum cea utilizată de Uber. Deocamdată, nimeni din Executiv nu a confirmat înțelegerea, deși reprezentanții COTAR au afirmat că au vorbit cu ministrul pentru Dialog Social, Gabriel Petrea, și telefonic cu vicepremierul Sevil Shhaideh. Această mișcare a taximetriștilor, adunați în organizația COTAR, condusă de Vasile Ștefănescu, este ultima dintr-un șir pe care ei l-au demarat în ultimii doi ani pentru a scoate un concurent de pe piață. În replică, oficialii Uber au susținut de fiecare dată că serviciul lor în România este 100% digital şi fiscalizat, iar pasagerii primesc o factură fiscală după fiecare cursă, însă partenerii companiei sunt contractori independenţi şi sunt responsabili pentru achitarea taxelor. De asemenea, Uber consideră că nu face taximetrie, ci oferă servicii de ride-sharing, adică șoferul împarte costurile călătoriei cu cine dorește să parcurgă o anumită distanță și pentru asta nu e nevoie de licență de transport, așa cum e cazul la taximetriști.

Puncte de vedere opuse

Vasile Ștefănescu spune că activitatea Uber este nereglementată în România, „deci se află în afara legii“. „Nu suntem la începutul anilor ’90, să ne supunem necondiționat tuturor ilegalităților venite din… Nu dorim un alt caz Bechtel în România, care să ne bage în faliment, la nivel de țară. Pirații din Transporturi strică imaginea companiilor de taxi din România și chiar imaginea României în lume. Dorim să asigurăm un transport civilizat, un tarif unic, reactualizat în funcție de costuri, fără piraterie, fără posibilitatea de negociere a prețului «la negru». Dorim, de asemenea, să garantăm siguranța și confortul clienților care au nevoie de transport în regim de taxi și transport prin curse regulate, iar pentru aceasta, toți trebuie să respecte legile în vigoare. În caz contrar, nu sunt altceva decât «pirați»“, susține Ștefănescu. Taximetriștii strânși miercuri în Piața Victoriei au afirmat că activitatea Uber îi afectează pentru că ei au autorizaţie de transport, atestat de taxi, o asigurare 1.500 de lei pe an, în schimb, cei de la Uber plătesc o asigurare de doar 300 de lei şi asta numesc ei concurență neloială.

Poziția Uber a venit imediat. „În toată această dezbatere, lipsește actorul cel mai important – consumatorul. În România, peste 250.000 de oameni din București, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara folosesc și recomandă aplicația Uber pentru că oferă un serviciu de calitate, fiscalizat și civilizat. În doar doi ani, România a ajuns a cincea țară pentru Uber din Uniunea Europeană, după Anglia, Franţa, Portugalia şi Polonia. Asta arată deschiderea românilor pentru servicii digitale și nevoia pentru mai multe opțiuni de mobilitate urbană – argumente foarte puternice atât pentru autorități, cât și pentru companiile din industrie de a încuraja inovația digitală. Prin adoptarea și încurajarea serviciilor inovatoare, România poate deveni un model în regiune și se poate alătura celorlalte state din Uniunea Europeană care aleg să valorifice economia digitală în beneficiul oamenilor, și nu să o limiteze“, susțin reprezentanții Uber.

Guvernul a cedat presiunilor taximetriştilor după doar trei ore de protest

Cerințele

Companiile de taximetrie cer scoaterea în afara legii a platformelor tehnologice online care prestează servicii de taximetrie în mod neautorizat. De asemenea, solicită scoaterea în afara legii a tuturor platformelor online care fac servicii de transport de persoane nedeclarat, nefiscalizat în România şi neautorizat conform legislaţiei în vigoare. Fără să le nominalizeze, aceste aplicații sunt cele dezvoltate de Uber, Clever Tech și Star Taxi App. În plus, COTAR cere trecerea în ilegalitate a tuturor firmelor care fac transport regulat pe rute pentru care nu au participat la licitaţii şi nu au câştigat dreptul de a le opera, conform legii.

Oficialii Uber spun că sunt pro-reglementare. „Ne dorim să funcționăm într-un cadru care definește serviciile noi precum Uber și subliniem încă o dată dorința de a colabora cu autoritățile din România pentru a găsi o soluție de reglementare în linie cu recomandările Comisiei Europene“, se arată într-o poziție a Uber.

Implicarea politicului

Șeful COTAR, Vasile Ștefănescu, a fost implicat anul trecut în campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, condusă de Traian Băsescu. În luna august 2016, COTAR și PMP au semnat două protocoale de colaborare care vizează susținerea în plan legislativ din partea PMP pentru rezolvarea problemelor din transporturi și unul care are în vedere sprijinul politic din partea confederației. De altfel, Ştefănescu a candidat pentru un post de deputat din partea PMP la Bucureşti. La începutul anului 2010, Ștefănescu a fost acuzat că a ameninţat cu pistolul angajaţii Ministerului Transporturilor în incinta instituţiei. „Cazul a fost semnalat la Serviciul de urgenţă 112. La fața locului, camera 72, et. 8, s-au deplasat inspector Sorin Marinescu şi agent George Ioana din cadrul Biroului de investigaţii juridice, Secţia Regională a Poliţiei Transporturi Bucureşti“, se spunea într-un comunicat ANIAR. Conform presei vremii, Ștefănescu se ocupa pe atunci cu vânzarea unui program informatic pentru şcolile de şoferi și toate firmele din domeniu erau obligate de Ministerul Transporturilor să cumpere softul de la o companie din Craiova, deținută de apropiați ai familiei lui Radu Berceanu, fost colaborator al lui Băsescu.

În București și Cluj-Napoca, edilii au acuzat Uber de evaziune fiscală. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat recent că existența Uber creează un dezechilibru pe piaţa de taximetre. „Se aprobă practic tacit, prin existenţa acestor taximetre, o concurenţă neloială cu celelalte firme care vin să se autorizeze şi care practic au şi o responsabilitate în momentul în care primesc această autorizaţie. Pe când, în cazul celorlalte companii, care nu sunt autorizate ca firme de taxi, practic statul român nu îşi încasează banii, este în mod evident o evaziune fiscală şi am înţeles că ANAF (Fiscul nu a confirmat până în prezent, n.r.) face deja anumite controale şi verificări şi cred că toţi cetăţenii trebuie să înţeleagă faptul că banii nu pot fi folosiţi la negru în România şi în nicio altă ţară din lume. Trebuie să se găsească ori o modalitate de a fiscaliza aceste sume, ori o modalitate de acreditare, de licenţiere a acestor autoturisme ca autovehicule de tip taxi. Sunt deschisă oricăror discuţii şi negocieri, dar nu în defavoarea legii şi nu în defavoarea bugetului naţional şi a bugetului Capitalei“, a declarat Gabriela Firea.

Mai mult, viceprimarul Bucureștiului Aurelian Bădulescu a spus că Uber este „o activitate neautorizată“. „Activitatea aplicaţiei Uber este de tip ilicit pe piaţa transporturilor din municipiul Bucureşti. Uber este, la acest moment, o activitate neautorizată, nelegală şi care încalcă atât Legea taximetriei, cât şi hotărârea de Consiliu General al Muncipiului Bucureşti, care reglementează activitatea de taxi în municipiul Bucureşti“, a declarat acesta pentru Mediafax. Conform lui Bădulescu, utilizatorii Uber, nu sunt în siguranţă. „Atrag atenţia cetăţenilor Capitalei că nu se află în siguranţă atunci când călătoresc cu un astfel de serviciu“, a precizat oficialul. Mai mult, viceprimarul avertizează că aplicaţiile precum Uber sunt răspunzătoare de o evaziune fiscală de 9-10 milioane de euro lunar.

De partea taximetriștilor s-a aflat și primarul Clujului, Emil Boc. „A fost o decizie de a-l suspenda în Cluj. E bine că se ajunge la reglementarea acestei situaţii. Pe lege, la Cluj nu există un cadru legal, dar nici nu poţi să-i prinzi direct. E foarte greu să-i identifici, doar dacă poliţia face nişte eforturi foarte, foarte mari. Trebuie cadru legal, să fie stabilit cât mai repede prin lege de către Parlament sau Guvern. Deocamdată, este suspendat, după care să se stabilească, dacă da, în ce condiţii, dacă nu, să se ştie foarte clar. Este prima decizie, se poate face cale de atac. Cert este că trebuie să se intervină prin lege pentru a se stabili acest regim. Dacă ne uităm în Legea taximetriei, singura lege care reglementează regimul de transport, acolo nu se încadrează în prevederile legale“, a spus Boc la un post de radio local.

Potrivit acestuia, Uber face „concurenţă neloială“. „Explicaţia asta pe care o invocă cei de la Uber că este un sistem de car-sharing, şi nu de taxi, e greu de susţinut. Faptul că cineva cere să se respecte legea nu e un lucru rău. Legea trebuie respectată. Principala plângere a taximetriştilor, pe bună dreptate, este că fac concurenţă neloială. În timp ce taximetristul plăteşte tot felul de asigurări, taxe la primărie, ceilalţi nu plătesc nimic. Trebuie să ai egalitate de tratament în materie de taxe. Acest serviciu distorsionează piaţa. La Cluj, poliţiştii s-au mobilizat. E destul de dificil să îi prinzi în flagrant. Primăria nu acordă standuri de taxi pentru Uber, nu au niciun fel de aprobare. Acest joc de-a şoarecele şi pisica trebuie să înceteze. Eu cred că va urma o reglementare legislativă. La o analiză riguroasă, nu sunt îndeplinite de către serviciul Uber prevederile din Legea taximetriei. Şi ei trebuie să plătească taxele pe care le plătesc şi taximetriştii şi toată lumea va fi mulţumită“, a mai spus Boc.

Procese

La începutul acestui an, judecătorii Curţii de Apel Cluj au anulat ordonanţa preşedinţială care prevedea suspendarea serviciului Uber în Cluj-Napoca, după ce Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania a acuzat compania de ride-sharing de concurenţă neloială, decizia instanţei fiind definitivă şi executorie. Ordonanţa emisă de Tribunalul Specializat Cluj, care prevedea interzicerea serviciului Uber cel puţin până la definitivarea procesului pe fond în care asociaţia locală de taxi acuză Uber de concurenţă neloială, a fost respinsă pe motiv că firma de ride-sharing nu are calitate procesuală.

Incidente

În luna august 2016, patru șoferi parteneri ai companiei Uber au fost amendați la Cluj-Napoca cu câte 25.000 de lei pentru efectuarea de transport public de persoane în regim de taxi, fără autorizație. Era perioada când în orașul de lângă Feleac avea loc festivalul Untold. Profitând de acest eveniment, Uber a adus peste 100 de șoferi parteneri din București și alte orașe, fapt confirmat pentru Clujust.ro chiar de un șofer Uber. Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat că au fost aplicate patru sancțiuni contravenționale de 25.000 de lei pentru efectuarea de transport public de persoane în regim de taxi, fără autorizație. Ca măsură complementară, au fost reținute certificatele de înmatriculare și plăcuțele, iar cele patru mașini din „schema“ Uber au rămas în curtea secției de poliție.

În luna noiembrie 2016, în fața unui mall din București, mai mulți șoferi de taxi au aruncat cu ouă în maşinile unor parteneri Uber, după ce îi chemaseră prin aplicație, ca și cum ar fi fost simpli clienți.

Tarife și câștiguri

În urmă cu câteva luni, serviciul Uber a devenit cea mai ieftină opțiune de deplasare prin București după ce tariful a fost redus cu 10%, până la 1,3 lei pe km. Comparativ, tariful cel mai redus la companiile de taxi din Capitală este de 1,39 lei. Pentru liniile urbane, RATB taxează o călătorie cu 1,3 lei, iar pentru cele preorășenești, cu 1,5 lei. La Metrorex, două călătorii costă 5 lei. Cei mai mulți parteneri Uber susțin că nu e o activitate foarte rentabilă. Ei sunt nevoiți să aibă un SRL ori PFA sau să se angajeze la un SRL. Uber cere un Cod Unic de Înregistrare, ca dovadă a TVA intracomunitare. Documentele fiscale pentru fiecare călătorie sunt emise de Uber B.V. din Olanda, iar TVA este zero! În plus, Uber oprește 25% din tariful unei călătorii, restul ajunge la șofer, adică firma acestuia. Până la închiderea ediției, Uber nu a răspuns la întrebarea unde sunt fiscalizați cele 25%: în România sau în Olanda. Pentru șofer, din cele 75%, vor rămâne practic 55% din suma încasată din călătorie, după ce au fost plătite taxele și impozitele. Dar din cele 55% se mai scad combustibilul, spălările mașinii, consumabilele și uzura vehiculului. Un taximetrist susține că pentru mai bine de 8-10 ore de stat în trafic câștigă numai 50 de lei pe zi.

Probleme și în alte state europene

Uber nu este însă prezent în toate statele din Uniunea Europeană. La finele lunii martie, şi Danemarca, ţară în care Uber intrase din noiembrie 2014, a decis să interzică serviciul alternativ, ca urmare a unei noi legi a taxiurilor, care le impune şoferilor utilizarea taximetrelor. În luna noiembrie 2015, trei oraşe din Germania – Frankfurt, Hamburg şi Düsseldorf – au interzis Uber, conform Techcrunch.com, aplicaţia rămânând disponibilă doar în Berlin şi München. Măsura a fost luată de autorităţile germane în urma pronunţării deciziei de către o instanţă din Frankfurt în procesul contra Uber. Compania americană a fost acuzată că lucrează cu şoferi nelicenţiaţi, iar judecătorii au decis că pentru fiecare încălcare a sentinţei Uber va plăti o amendă de 250.000 de euro. În Italia s-a interzis la un moment dat, însă Curtea de Apel din Roma a ridicat interdicţia, după ce o instanţă inferioară blocase utilizarea aplicaţiei pe această piaţă. Curtea de Apel a acceptat contestaţia depusă de Uber, care stipula că firma nu poate utiliza aplicaţiile sale pentru telefonul mobil şi nici să facă publicitate serviciilor sale, scrie Reuters. Solicitarea iniţială a fost depusă de principalele asociaţii de taximetrie din Italia, care susţin că aplicaţia reprezintă o formă de concurenţă neloială. Uber este absent în Malta, Cipru, Luxemburg, Slovenia, Bulgaria şi Ungaria.

Războiul dintre Uber și taximetriști a ajuns și în mediul online, unde utilizatorii rețelelor sociale
și-au exprimat părerile.

• „Poate că dacă n-ar fi atâtea taxe, impozite și constrângeri, firma respectivă și-ar putea permite să angajeze niște șoferi civilizați și să pună pe primul plan confortul clientului.“ (Ion Vasile)
• „Promovând evaziunea, încălcarea legii, taximetria pirat, vom progresa spre cele mai înalte idealuri ale omului nou multilateral dezvoltat.“ (Cosmin Popescu)
• „De 2 ani folosesc o aplicație pentru taxi în București și sunt foarte mulțumită. Nu ai surprize neplăcute, cum mi s-a întâmplat când am apelat la taxiuri direct de pe stradă. Unii nu au telefoane performante sau nu se descurcă. Taximetria e o meserie dificilă, dar asta nu le dă dreptul unor șoferi să speculeze clientul.“ (Dana Codescu)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.