Legile se schimbă de la o zi la alta. Birocrația n-a dat niciun pas înapoi. Legăturile dintre instituțiile statului și cetățean sunt greoaie și, pe alocuri, chiar sfidătoare. Cu toate astea, întreprinzătorii români sunt optimiști, creativi și harnici. Nu le folosește însă prea mult. Nu au educație financiară și nu știu să-și dezvolte afacerea. Așa că, majoritatea își deschid firme pe care le închid apoi repede ori le lasă de izbeliște.
Băncile oferă servicii pentru creditarea afacerilor. Statul anunță lansarea de start-up-uri pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii. La o primă vedere, s-ar crede că IMM-urile au sprijin din toate părțile. Din păcate, lucrurile nu stau așa. Accesul la finanțări este greoi, împrumuturile au dobânzi care se adună și depășesc de multe ori, în timp, valoarea creditelor.
Pe de altă parte, întreprinzătorii se lovesc de birocrație, nesiguranță legislativă, lipsa banilor, neștiința administrării resurselor și, mai ales, de lipsa unui plan de afaceri bine făcut.
Moment favorabil afacerilor, însă degeaba
„Solul pe care se însămânţează afacerile este acum deosebit de fertil şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii. Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor, ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare“, spunea Mirela Iovu, vicepreședinte CEC Bank.
Cele mai multe firme înființate în ultimii ani sunt foarte mici, având o cifră de afaceri sub 100.000 euro, potrivit datelor Registrului Comerțului.
„Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, este de părere Dana Demetrian, vicepreședinte BCR.
Spirit antreprenorial modest
În lipsa unei culturi antreprenoriale, a unui plan de afaceri bine structurat, puține firme autohtone reușesc să se mențină pe termen lung.
„Caracterizat de o competitivitate scăzută, de subțierea păturii de mijloc, de accentuarea unui fenomen de polarizare și de un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri românesc pare să fie într-un stadiu embrionar al dezvoltării și incapabil să treacă la nivelul următor“, se arăta într-un studiu Coface.
Deși optimist și bine pregătit în sectorul lui de activitate, întreprinzătorul român nu are cunoștințe de management strategic și nu știe să întocmească un plan de afaceri, mai ales pe termen lung. Este astfel dificil pentru el să-și dezvolte afacerea, să-și construiască un brand.
„Pieţei de antreprenoriat din România îi lipseşte tradiţia. Noi facem business doar de 20 de ani. Cred că ar trebui să ne uităm la unele modele din afară, pe care să le aplicăm conform specificului şi particularităţilor noastre, nu să încercăm să inventăm apa caldă“, afirmă Adrian Mihai, fondator al companiei de curierat FAN Courier.
Stabilitatea fiscală durează un an
Unul dintre obstacolele de care se lovesc întreprinzătorii mici și mijlocii este schimbarea permanentă a legislației în domeniu.
„Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se menţin reglementările. Atât durează, oficial, stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-şi face planuri de afaceri doar pe un an. Astfel că, antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus Daniel Pană, director fiscal la compania KPMG, la deschiderea celei de-a X-a ediții a conferințelor pentru IMM-uri.
Legislația greoaie, în continuă schimbare, nu facilitează într-un mod simplu și eficient inițiativa privată.
„Trebuie să mergem spre simplificare, nouă ne place să complicăm lucrurile cât mai mult posibil. Sunt multe lucruri care trebuie îmbunătăţite, şi mă refer aici la legislaţie. Toţi cei care ajung la putere se plâng că, până acum, cei care au fost înaintea lor au făcut totul prost, iar ei trebuie să îndrepte lucrurile.
Pot să spun că una dintre problemele majore cu care mă confrunt este faptul că unele lucruri se schimbă peste noapte, câteodată nici organele de control nu sunt puse în temă, nici ele nu ştiu ce controlează“, declara, la Conferința ZF IMM 2017, Paul Fulea, proprietar al Cramei Histria.
Internetul dezvoltă afacerile
Tehnologia informațională este un factor important pentru exportatori. 43% din aceștia spun că trei sferturi din vânzări se bazează pe activități desfășurate online, iar 59% cred că Internetul i-a ajutat în dezvoltarea afacerilor. Mai mult, creșterea veniturilor, a angajaților și a resurselor se datorează utilizării Internetului.
Din păcate însă, doar 25% din agenții economici reușesc să desfășoare activități de export.
450.000 lei de la stat pentru un proiect
Prin programul guvernamental de microindustrializare, IMM-urile beneficiază de subvenții de până
la 450.000 lei pentru un proiect de afaceri, sumă nerambursabilă. Finanțarea este acordată în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute.
„Contribuţia beneficiarului este de minimum 10%, iar alocaţia nerambursabilă – de maximum 90%, în limita a 450.000 lei.
Avem, pentru acest an, un buget de 75 milioane lei, astfel că ne aşteptăm să fie 165 de beneficiari care vor crea 330 de locuri de muncă noi şi vor menţine alte 600 de locuri de muncă existente la 31 decembrie 2017“, spunea Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Bani de la buget pentru susținerea exporturilor
În perioada 2017-2020 vor fi acordate subvenții de la bugetul de stat în valoare de 71 milioane lei, din care 5 milioane lei pentru ultima jumătate a acestui an, pentru susținerea activităților de export ale IMM-urilor, potrivit Legii 83/2017.
Sumele sunt nerambursabile și vor fi de maximum 50.000 lei/an pentru o firmă. Contribuția beneficiarului este de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Pe ultimul loc în Europa la inițiativa privată
„Suntem o ţară cu un spirit antreprenorial foarte scăzut raportat la dimensiunea populaţiei. După Serbia, stăm cel mai prost din regiune“, este de părere Iancu Guda, director de servicii în cadrul Coface.
În România erau anul trecut 23 de firme la o mie de locuitori. Comparativ, în Cehia, de exemplu, erau de şase ori mai multe.
Comerțul – în topul optimismului
70% din firmele care activează în sfera comerțului sunt mai încrezătoare în viitorul afacerii lor, în timp ce doar 62% din companiile din alte domenii economice sunt optimiste, potrivit studiului „Future of Business“, realizat de OCDE și Banca Mondială.
Societățile care au activități de comerț au oferit mai multe locuri de muncă în primele şase luni ale anului, 26% față de 14%, cât sunt în cele din alte sectoare.
Între anii 2007 şi 2016 subvențiile publice acordate de Ministerul Finanțelor companiilor private au fost de 819 milioane euro pentru 93 de firme. Dintre acestea, doar 19 au capital românesc. Niciuna dintre ele nu se află în top 10.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.