Soft de 20 de milioane de euro și 1.000 de dosare distruse

Procedura prin care mult râvnita arhivă a „Doi și-un sfert“ a trecut din curtea unei instituții civile la una militară, recte SRI, s-a făcut mult mai ușor decât s-a crezut. În această preluare, Serviciul Român de Informații a beneficiat și de sprijin politic.

Artizanul a fost ministrul de Interne din guvernarea Cioloș, Dragoș Tudorache, dar a fost sprijinit, spun surse MAI, de însuși premierul Dacian Cioloș, nimeni altul decât nepotul fostului șef al „Doi și-un sfert“ Virgil Ardelean, alias Vulpea. Acesta știa ce mină de aur se afla în curtea MAI. Afacerea a fost pusă la cale de SRI dinainte de numirea ofițerului SRI Rareș Văduva, în iunie 2015. La acea vreme, la șefia DIPI se afla Gheorghe Nicolae, și acesta ofițer SRI din anul 1995 până în anul 2014.

Mișcarea Serviciului Român de Informații realizată prin scamatorul Florian Coldea viza ceea ce nu reușise nimeni până atunci. Arhiva DIPI să ajungă în curtea SRI. Binomul DNA – SRI a început să lucreze și au fost întocmite mai multe dosare. Au încercat să îl lovească pe Dan Fătuloiu prin intermediul omului de afaceri Cătălin Chelu. Secretarul de stat, fiind sesizat de DIPI, nu a căzut în capcana DNA. Apoi au urmat aproape toți șefii DIPI: Ioan-Dorin Popa, comisar-șef, șef adjunct Diviziune administrativă a DIPI, Gheorghe Popa, comisar-șef de poliție, șef adjunct al DGIPI (structură operativă a DIPI), Nelu Zărnică, chestor principal de poliție, șef adjunct al DIPI, cu rang de subsecretar de stat, Gelu-Marin Oltean, chestor principal de poliție, șef al DIPI, cu rang de secretar de stat. Pentru a nu atrage atenția, chiar și ofițerii SRI Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliție, șef al DIPI, cu rang de secretar de stat, și Rareș Văduva, comisar-șef, subsecretar de stat la MAI, ulterior și șef al DIPI, cu rang de secretar de stat, au fost plimbați pe la DNA. Procurorii anticorupție s-au legat în special de o serie de ilegalități comise la nivelul DGIPI, cu toate că pentru aceste posibile abuzuri Direcția Generală Anticorupție din MAI avea atribuții directe.

Distrugerea dosarelor

Cei doi ofițeri SRI implantați în inima MAI au contribuit la strategia de acaparare a arhivei DIPI. În paralel, Serviciul Român de Informații lucra. În iulie 2015 a lansat prin intermediul UM 0929 un program desfășurat, culmea, pe bani europeni. Acesta este intitulat pompos „Furnizare și instalare echipamente și sisteme informatice aferente Centrului de Date și acces la infrastructura de comunicații de mare capacitate“. Cele 70 milioane lei (n. Red. – aproximativ 20 milioane euro) au fost folosite pentru „Sistemul informatic integrat de interoperabilitate între bazele de date ale principalelor instituții ale statului“. Dumitru Coarnă, șeful sindicaliștilor din Poliție, susține că, din informațiile primite, circa 1.000 de dosare de urmărire informative la nivel de țară, care priveau dosare de mare corupție din guvernul Cioloș, au fost distruse, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a fost desfiinţată DIPI. „În acest moment, asupra chestiunii ar putea să facă lumină, dacă ar dori, premierul Sorin Grindeanu și ministrul de Interne, Carmen Dan. Dacă dl Coarnă are aceste informații, ministrul de Interne trebuie să iasă să lămurească problema. Dl Coarnă, lider în sindicatul polițiștilor, a tras semnalul de alarmă. Să vedem dacă au fost distruse. Aștept politicul, Constituționalul, ministrul de Interne să iasă și să-mi spună «e adevărat». Poate nu e adevărat…“, a comentat Bogdan Chirieac.

DIPI – scoasă din joc

În momentul de față, ministrul Administrației și Internelor, Carmen Dan, nu a făcut niciun pas spre salvarea DIPI. Arhiva, spun surse MAI, deja este în curtea SRI. Unitatea militară gândită de fostul ministru Dragoș Tudorache este în degringoladă. Lucrează doar la nivel de avarie, și asta, pentru a acorda doar atestatele ORNISS. Muncă operativă, filaje, interceptări? Nici vorbă. De altfel, mult comentata dispariție a lui Sebastian Ghiță a putut avea loc pentru că la acea vreme DIPI era, ca și acum, inexistentă. Transformarea acestei instituții în unitate militară nu face altceva decât să atragă sancțiuni din partea Uniunii Europene. Asta, pentru că, la capitolul Justiție și Afaceri Interne, care a fost asumat de către România, se spune că „demilitarizarea poliției și înființarea de sindicate în poliție sunt condiții fundamentale“. Dumitru Coarnă a spus că „militarizarea poliției încalcă acordurile cu Uniunea Europeană. Am fi singura țară care militarizează poliția. Printr-o astfel de măsură, ne întoarcem undeva în perioada post-Revoluție“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.