„Spitalul Monza” din Bucureşti, un pol al excelenţei

“Sănătatea ne stă tuturor la inimă!”

Recent, în cartierul Vatra Luminoasă din Bucureşti, a apărut un spital nou, de anvergură, structurat pe 7 etaje, vopsit în culori calde de roz şi de bleu, şi care ocupă o suprafaţă de aproape 20.000 de metri pătraţi.

Este vorba despre spitalul privat “Monza – Centrul Cardiovascular”, care este parte componentă a Grupului italian de Spitale “Policlinico di Monza” de pe lângă Milano, grup ce însumează 10 spitale situate în Lombardia şi Piemonte. Spitalul este o structură medicală modernă, care dispune de 8 săli de operaţie, cu 32 de paturi de terapie intensivă, Unitate de Coronarieni, Medicină Internă, Departament de Radiologie Imagistică, Ambulatorii de specialitate, Secţie de Recuperare Cardiologică şi de Recuperare Motorie, cu un total 140 de paturi, fiind profilat în principal pe efectuarea intervenţiilor chirurgicale complexe şi în asigurarea unor servicii medicale de înaltă performanţă. Spitalul “Monza” este dotat cu o tehnologie medicală de vârf, echipamentele electromedicale din dotarea spitalului fiind toate de ultimă generaţie. Un spital ale cărui departamente sunt conduse de medici reputaţi ai sistemului de sănătate din România, ce se bazează pe sinergia şi strânsa colaborare a acestora. Astfel se îmbină perspectivele moderne ale medicinii cu tradiţia sistemului de sănătate românesc, care s-a dovedit a fi întotdeauna un generator de profesionişti în domeniul medical.

Încă de la intrare eşti întâmpinat de holuri mari şi luminoase, cu mobilier alb din piele, console pe care sunt aşezate vaze cu flori, iar pe pereţi sunt etalate numeroase tablouri, mare parte realizate de pictoriţa româncă Paula Tudor. Ai mai curând senzaţia că eşti în foaierul unui lăcaş de cultură, şi nu într-un spital…

Din punct de vedere hotelier, spitalul înseamnă eleganţă şi modernitate, majoritatea camerelor fiind de un singur pat, pe alocuri de două paturi, la care se adaugă camere pentru VIP.

Spitalul Monza, o clinică de anvergură

Puncte de forţă ale “Spitalului Monza” sunt chirurgia cardiovasculară (echipa doctorului Theodor Cebotaru), cu toate specialităţile conexe, hemodinamica (profesorul Şerban Bălănescu), cardiologie clinică (dr. Ana Fruntelată), electrofiziologie (dr. Costea Ionuţ) sau Unitatea de Coronarieni pentru îngrijirea bolnavilor cu infarct miocardic acut (Dr. Dana Constantinescu). Profilul spitalului nu este însă numai chirurgia cardiovasculară, ci şi ortopedia, iar în intenţia investitorului este şi deschiderea în viitor a unui centru puternic profilat pe patologia oncologică.

În ciuda progreselor enorme realizate în ultimele decenii în diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare, aceste afecţiuni rămân prima cauză de mortalitate în lumea occidentală. OMS estimează că până în anul 2020 nu se vor înregistra schimbări în acest sens. Prelungirea progresivă a duratei de viaţă a dus la un fenomen global de îmbătrânire a populaţiei. În plus, creşterea la nivel global a numărului de bolnavi obezi şi în paralel a numărului de bolnavi diabetici completează această tendinţă, întrucât, aşa cum se ştie, diabetul este anticamera uzurii vaselor. Se estimează astfel că în viitor vor exista din ce în ce mai mulţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă, cu patologii complexe, ce vor suferi intervenţii cardiovasculare diverse, costisitoare şi complexe, pe acest fond de risc crescut pentru boli cardiovasculare. Pentru rezolvarea acestor cazuri, progresul tehnologic din lumea medicală a dobândit o importanţă crucială.

O parte a echipei de medici

Serviciul cardiologic din “Spitalul Monza” este dotat cu cele mai moderne metode de diagnostic imagistic, la standarde europene, fiind în intregime dotat cu aparatură marca ‘GE’. Dispune de instrumente de diagnostic de ultimă generaţie, cum ar fi Ecocardiografia tridimensională (GE Vivid E9 4D cu sonde TEE), Tomografia Computerizată (CT Optima 660 ASiR 64 Slice) şi Rezonanţa Magnetică (RM Optima 450 W 1,5 Tesla şi RM Optima 360 1,5 Tesla), decisive în stabilirea unui diagnostic performant, rapid şi corect. Spitalul are în plus o Cameră de Gardă, de asemenea utilată la standarde europene, ceea ce permite asistenţa medicală de calitate în cazul urgenţelor medicale şi un diagnostic rapid. Alături de aparatura medicală de ultimă generaţie, Departamentul de Cardiologie al Spitalului mai beneficiază de o echipă medicală experimentată, mereu atentă la relaţia cu pacientul. Scopul propus este acela de a lua o decizie diagnostică şi terapeutică personalizată pentru fiecare caz în parte, pentru binele bolnavului, în conformitate cu ghidurile europene, evitând procedurile inutile.

Dacă ne referim la dotarea tehnologică, diagnosticul imagistic cardiologic modern implică aici o tehnologie de ultimă oră. În “Spitalul Monza” există două aparate de rezonanţă magnetică cu 32 de canale (RM “Optima 450 W şi RM “Optima 360”), ambele de 1,5 Tesla, un Computer Tomograf multislice 64 slices (CT “Optima 660 AsiR”), cu reducerea dozei de iradiere, două angiografe vasculare, printre care şi prototipul W5, toate ultimele modele prezentate la “Expoziţia Internaţională de Aparatură Medicală” de la Chicago 2011, şi toate cu tehnologie electromedicală top ca şi cum ar fi ultimul tip de Mercedes. Mai există în plus două săli de angiografie moderne (GE Innova 3100 IQ si 2100 IQ), unde se pot desfăşura zilnic proceduri de diagnostic şi intervenţionale atât coronariene, cât şi periferice, precum şi proceduri de electrofiziologie. Toate aceste aparate permit examinarea cordului şi a vaselor mari, în diverse afecţiuni cardiace. Astfel că este posibilă efectuarea tomografiei computerizate tridimensionale pentru controlul bypass-ului aorto-coronarian sau pentru screening în depistarea bolilor coronariene.

Oamenii inimii în sala operatorie

Datorită tehnologiei moderne, timpul de execuţie a examinărilor (şi deci a iradierii cu raze X) a fost astfel redus cu 50%. Sunt posibile examene RM de coloană vertebrală, cervico-lombaro-sacrală (cu durata 20 de minute, comparativ cu peste 40 de minute pentru investigaţia efectuată cu ajutorul echipamentelor mai vechi), iar examenul RM cranian se poate face în doar 6 minute cu lipsa totală de artefacte de mişcare. De o importanţă absolută este analiza de perfuzie, care detectează orice necroză. Acest tip de diagnostic este esenţial pentru determinarea efectelor unui atac de cord sau a ischemiei cerebrale. Să mai amintim că în analiza spectroscopică oncologică se pot da primele indicii cu privire la caracterizarea morfologică a leziunilor.

Spitalul are de asemenea un Departament Medicină Internă, sub îndurmarea prof. dr. Ioan Bruckner, un Departament de Terapie Intensivă Cardiovasculară sub conducerea prof. dr. Dan Tulbure, o Secţie de Recuperare Cardiologică şi Motorie, şef de secţie dr. Andreia Murgu, un Departament Radiologie Imagistică Medicală, director dr. Maria Alexandrescu, Secţie Chirurgie Vasculară, şef de secţie dr. Călin Popa.

Am avut plăcerea de a discuta cu domnul Michelangelo De Salvo, patronul acestui spital, în legătură cu investiţia făcută în România, ca şi despre motivaţia care l-a făcut să fie astăzi prezent în realitatea românească. La întâlnire, acesta a invitat câteva personalităţi marcante ale spitalului, precum Gheorghe Cerin, şef de secţie Cardiologie de la Spitalul “San Gaudenzio”, din Italia, conf. dr. Şerban Bălănescu, medic primar, şef de secţie Cardiologie Intervenţională, medic primar Theodor Cebotaru, şef de secţie Chirurgie Cardiacă, medicul primar Dana Constantinescu, şef secţie Terapie Intensivă Coronariană, dr. primar Flaviu Şteiu, sef de secţie Terapie Intensivă Cardio-vasculară, dr. Ana Fruntelată, şef de secţie Cardiologie, dr. Carmen Şteiu, medic specialist Anestezie şi Terapie Intensivă.

Dr. Gheorghe Cerin, Şef de Secţie Cardiologie, Spitalul San Gaudenzio din Italia

Michelangelo De Salvo, Preşedintele Grupului de Spitale “Policlinico di Monza”: “Am oferit o alternativă la emigrarea bolnavilor din România spre Occident”

Sunt uimită de frumuseţea clinicii dumneavoastră, care arată ca un diamant faţetat cu artă. V-aş ruga să-mi punctaţi câte ceva despre structura ei.

Totul în această clinică este dimensionat pentru viitor. Dacă m-aş fi gândit să fac acest spital pentru prezent, l-aş fi realizat cu mult mai mic. Mi-am dorit însă să fac o autostradă cu şase benzi. Pentru ca generaţiile viitoare să beneficieze de un standard înalt de calitate. Am reuşit performanţa de a face la Bucureşti acest spital modern, european, cu medici de un înalt nivel profesional, care să lucreze cu noi în regim full time. Majoritatea sunt medici tineri, dar cu o vastă experienţă profesională, care au ales să lucreze în această structură privată, pentru a oferi o alternativă la emigrarea bolnavilor din România spre Occident. În acest fel am urmărit să dau satisfacţie tinerilor medici talentaţi români la ei acasă, şi nu în Occident. Mi-am dorit să realizez o structură primitoare, să o organizez cât se poate de bine, cu medici excelenţi, cărora să le ofer un viitor. Sper ca visurile mele să se realizeze. Cu ce să încep prezentarea? Cu diagnosticul, care este stabilit de medici excelenţi, ajutaţi de o tehnologie de avangardă, cu sălile de operaţie, cu sălile de primire, toate la standard european… Avem două grupuri operatorii, cu un total de 8 săli de operaţie. Două terapii intensive, de 6 şi 9 paturi, o unitate de îngrijire a bolnavilor coronarieni, cu 6 paturi, trei etaje dedicate internărilor (108 paturi de spital), inclusiv a cazurilor de urgenţă, o rezonanţă magnetică şi în curând va sosi si cea de-a doua, de ultimă oră, două săli de hemodinamică, de radiologie şi nenumărate săli de ambulatoriu. În prezent în spital lucrează 130 de cadre medicale, dar este o “opera aperta” încă. Sper să ne apropiem de 300 de angajaţi. Un lucru pe care l-am obţinut cu greu a fost acela de a face o parcare mare, pentru că şi aici, la fel ca la Milano, e greu de găsit un loc de parcare lângă un spital… Mi-a plăcut întotdeauna să gândesc în viitor şi cred că de aceea am şi reuşit.

În faţa Computerului Tomograf Optima

Am văzut în Italia, în unele dintre clinicile dumneavoastră pe care le-am vizitat, că lucrează foarte mulţi români, de la medici la asistente medicale, până la brancardieri…

Într-adevăr, din cei peste 3.000 de angajaţi, peste 300 sunt români şi pot să vă spun că sunt încântat de ei pentru că sunt profesionişti şi sunt pasionaţi. Sunt persoane bine formate profesional atât în facultăţile din România, cât şi în şcolile sanitare. Şi mai vreau să subliniez că ei sunt foarte căutaţi de către toate naţiunile lumii. Şcoala medicală românească a fost şi este de un înalt nivel calitativ; aş putea chiar spune că a avut blazon. Cred că românii care lucrează în sistemul medical în Italia, dacă nu sunt pe primul loc, sunt în orice caz pe al doilea, ca număr. Şi asta, foarte probabil, pentru că avem în comun sânge latin şi apoi pentru că limba îi ajută foarte mult. Vreau să vă mai spun în plus că astăzi foarte mulţi pacienţi români vin la noi în Italia.

Care sunt serviciile cu care aţi demarat?

Acum funcţionează Departamentul Cardiovascular, cu Cardiologie, cu Cardiochirurgie, Hemodinamică, o Unitate Coronariană şi Electrofiziologia. Examenele medicale efectuate cuprind toată aria de diagnostic cardiologic, de la electrocardiografie, la electrocardiogramă Holter pe 24 de ore, la Eco-cardiografie Doppler transtoracică, la eco-cardiografie transesofagiană. Ultimele metode de abordare folosite în colaborare cu Departamentul de Diagnostic Imagistic sunt Tomografia Computerizată şi Rezonanţa Magnetică cardiacă, atât cea morfologică, cât şi cea care studiază perfuzia miocardică, procedură efectuată în puţine centre din România. Să vă dau un exemplu. Datorită unui CT “Optima 660-Asir”, un computer tomograf GE cu 64 de secţiuni, se pot efectua examene foarte rapide, care permit scanarea cordului în câteva secunde, cu doze mici de iradiere. Aparatul poate procesa imagini la rezoluţie înaltă care, prin definiţie şi claritate, sunt inegalabile. Prin această modalitate pot fi executate atât controalele de bypass aorto-coronarian, permeabilitatea stenturilor, cât şi screening pentru boala coronariană. Acest tip de aparat permite, pe lângă efectuarea examenelor angio CT, examene cardio şi coronaro CT, calcularea scorului de calciu şi alte tipuri de investigaţii de înaltă performanţă, cum ar fi colonoscopia virtuală, studiul nodulului pulmonar sau studiul de tip perfuzie cerebrală. În plus avem deja deschis un Departament de Ortopedie sub îndrumarea dr. Georgianu, un specialist de marcă, axat pe partea osteo-articulară, şi dr. Atasiei.Reabilitarea cardiovasculară şi motorie este în mânile doctoriţei Murgu, iar Anestezia este în mâinile dr. Şteiu. Deocamdată plecăm numai cu aceste servicii. Dar încetul cu încetul vom duce maşina cu altă viteză. Avem un Departament puternic de Urgenţe, căruia i se adaugă şi unul de Recuperare, deoarece aceasta nu se termină nici măcar la o lună-două după intervenţie, putând dura uneori şi un an. În timpul programului de recuperare, pacienţii sunt evaluaţi zilnic sub supravegherea terapeutului, iar la sfârşitul internării are loc un colocviu între pacient, familia acestuia, cardiolog şi terapeut, care stabileşte comportamentul ulterior.

Conf. Dr. Şerban Bălănescu, Şef de Secţie Cardiologie Intervenţională

Am înţeles că, pe viitor, veţi avea şi un Departament de Oncologie, domeniu deosebit de sensibil în România, cu mari, mari carenţe.

Am aflat că oncologia este într-o stare precară, şi mai ales sectorul de radioterapie, dar aceasta este o specialitate care cere mari investiţii. Aparatura de înaltă performanţă din dotarea spitalului va permite celor care suferă de boli oncologice să beneficieze de investigaţii de înaltă rezoluţie cu timp extem de scurt de expunere de radiaţii şi, implicit, cu doze mici de iradiere. Reduceri considerabile ale dozei de radiaţii sunt şi în cazul investigaţiilor pentru masivul facial şi craniu, în acelaşi timp cu o mare claritate şi definire a leziunilor care nu depăşesc trei milimetri în diametru. Echipamentele de rezonanaţă magnetică din dotarea “Spitalului Monza” permit obţinerea unor imagini de calitate fără precedent datorită antenelor performante cu 32 de canale. O atenţie deosebită este acordată pacienţilor cu toleranţă redusă la spaţii închise. Oncologia va fi pasul următor.

“Şcoala românească a avut blazon”

De unde această pasiune de a dărui altora, domnule De Salvo?

Am iubit această profesie de când eram copil şi nu ştiu să fac altceva decât medicină. Chiar dacă am construit 10 spitale, am făcut-o numai pentru că iubesc această profesie. Am încercat să demonstrez că omul trebuie respectat în demnitatea sa, chiar şi din punct de vedere medical. De aceea am oferit această structură, deosebit de primitoare, care va rămâne în patrimoniul României. Întotdeauna mi-a plăcut să gândesc în viitor şi să-mi spun că trebuie oferit ceva şi celor care vor veni. E un drum deschis. Astăzi suntem noi, mâine poate vor veni şi alţi investitori să facă acest lucru. Dar totul va rămâne poporului român. Eu sunt doar un antreprenor. Nu sunt dintre aceia care dacă află că în Filipine manopera costă mai puţin îşi duc toată afacerea în Filipine. Şi odată ce am realizat o structură cum este aceasta, ea rămâne în patrimoniul ţării respective, şi cu ea rămâne inclusiv sufletul meu. Dar cei care vindecă pacienţii sunt medicii de aici din spital, prin bravura lor, prin genialitatea lor, prin delicateţe, prin capacitatea de a vorbi şi de a se apropia de pacient şi, nu în ultimul rând, prin profesionalismul lor.

Ştiu că în afară de structură de-a lungul anilor aţi investit mult şi în oameni, pe care i-aţi specializat în Italia.

Nu m-am gândit să fac numai o medicină din care să profit, ci şi cultură, pentru că şi prin sănătate se poate transmite cultură şi când spun asta mă refer la cultura medicală. Şi acest lucru îl voi urmări în continuare cu tenacitate. Intensitatea şi căldura luminii se pot propaga numai prin oameni şi de aceea investesc în ei. Toţi medicii de aici fac parte din noua generaţie care va marca cu siguranţă viitorul.

În România există acum un mare hiatus între numele de vârf ale medicinii şi medicii tineri care sunt foarte buni, dar care pleacă. În ultimul timp, au plecat spre alte zări cam 11.000.

E dificil faptul că în România nu se înţeleg anumite lucruri. Dacă iei un copil de la vârsta de 6 ani, îl formezi şi îl aduci la performanţă, iar el după aceea pleacă în străinătate, asta înseamnă că statul pierde imens. Dacă se întoarce în ţara sa, îmbogăţit în urma unor cursuri de formare, a unei perfecţionări, pentru a oferi celor de acasă ce a învăţat, acesta este un lucru minunat. Alţii s-au decis să nu se întoarcă şi pierderile româneşti sunt uriaşe.

“Am dorit să dau un semnal României”

Dr. Theodor Cebotaru, Şef Secţie Chirurgie Cardiacă

Profesorul Cerin este un nume foarte cunoscut la Bucureşti în lumea cardiacilor. Cum de v-a convins să investiţi o sumă fabuloasă în acest proiect?

Noi am încercat şi, cu siguranţă vom reuşi, ca pacienţii doctorului Cerin care vin astăzi în Italia să se trateze de acum încolo să rămână la Bucureşti. Pentru că m-am gândit că o familie care pleacă în străinătate la tratament, într-o ţară pe care uneori nu o cunoaşte bine, intrând în contact cu persoane necunoscute, iese din habitatul său natural şi se transferă cu fragilităţile pe care le are în acel moment. De aceea cred că cetăţenii români ar trebui să beneficieze de aceste tratamente aici, în România. Dar ştiu totodată că aici există şi un anumit grad de sărăcie. N-aş vrea să fac acum pe moralistul, dar dacă veţi pierde rând pe rând medicii şi asistentele, atunci, în câţiva ani, va fi foarte greu să mai recuperaţi. Eu m-am gândit că nu este bine să aduc în spital medici care dimineaţa să lucreze în spitale de stat şi după-amiaza să vină aici. Şi am impus ca una dintre condiţii să fie angajarea personalului medical în regim full time. Am făcut această alegere filosofică pentru că nu admit ca un medic să fugă dintr-o parte în alta. Şi avem, aş putea să spun, chiar medici italieni care au cerut aprobarea Ministerului Sănătăţii pentru a veni să lucreze aici. Nu cunosc bine realităţile din România, dar cu siguranţă sunt multe insatisfacţii din partea medicilor. Şi asta se vede şi la numeroşii pacienţi români care pleacă în Italia, în Austria, în Germania… Nu ştiu de ce nu s-a înţeles foarte bine că un pacient care merge să se trateze în străinătate nu are încredere nu numai în sistemul de sănătate, dar nici în oamenii politici din acea ţară. Dacă eu, de exemplu, aş face acelaşi lucru, ar însemna că reneg sistemul sanitar din ţara mea. Şi apoi, sărăcesc acest sistem pentru a îmbogăţi alte sisteme sanitare europene sau, de ce nu, pe cele americane. Progresul ştiinţific merge acolo unde aleg să meargă să se trateze pacienţii; acolo unde calitatea serviciilor medicale nu este percepută, nu se vor atrage nicicând fonduri internaţionale de cercetare. Este un cerc vicios. Şi lumea cu siguranţă are dreptate să fie supărată pentru că în propria ţară nu găseşte serviciile medicale de care are nevoie. E păcat, subliniez încă o dată, pentru că aveţi medici absolut excepţionali. Şi asta dă aripi emigraţiei medicilor.

Dr. Ana Fruntelată, Şef de Secţie Cardiologie, în dreapta, şi Dr. Dana Constantinescu, Şef de Secţie Terapie Intensivă Coronariană

Într-adevăr, am cunoscut persoane care fiind la limita dintre viaţă şi moarte au ajuns să-şi vândă casele, obiectele de artă pentru a merge în spitale din străinătate, unde condiţiile sunt altele.

Eu am cunoscut ţara dumneavoastră iniţial numai prin doctorul Cerin. Nu mai fusesem niciodată în România. El a fost cel care m-a convins că fac un lucru bun. Am început acest proiect de parteneriat cu medicina din România, cu medicii tineri, în total peste 80 de doctori, pe care i-am primit în Italia la cursuri de formare profesională şi de perfecţionare şi aşa am început să le apreciez profesionalitatea şi şcoala pe care au făcut-o aici, pentru că şcoala de medicină din România, încă o dată o spun, i-a instruit foarte bine. Aveţi o bună matrice didactică, care nu este însă sprijinită de structuri. Şi e păcat pentru că medicii ar putea să-şi exercite profesia aici. Avem la noi în clinici nu numai medici şi infirmieri români, dar şi fizicieni, chimişti şi ingineri. Şi le apreciez profesionalitatea. Categoric, cu această clinică am exagerat, dar am dorit să dau un semnal României. Deocamdată nu m-am gândit să scot profit şi am cerut tuturor să nu se gândească la bani, ci la calitatea serviciilor. Problema se pune din două puncte de vedere şi unii poate gândesc că eu formez medicul ca produs de export şi voi obţine valută de la el. Dar eu cred că aspectul cel mai important este cel sanitar. Cu cât sistemul este mai sărăcit, cu atât exportul medicilor va creşte. Dacă dr. Bălănescu ar fi rămas în străinătate, România ar fi pierdut imens pentru că are o mână de aur. Şi atunci totul trebuie înţeles în mod mai complex. Eu am realizat, într-un mod umil, că această structură trebuie făcută. Să ştiţi că şi la noi pleacă medici, în special cei care lucrează în cercetare ştiinţifică, dar şi medicii progresişti din punct de vedere chirugical, fiind motivaţi de chirurgia inovativă, în Statele Unite existând mai multe oportunităţi în ambele domenii.

“Meseria asta nu poţi s-o faci numai din carte”

Dr. Călin Popa, Şef Secţie Chirurgie Vasculară

Doctorul Gheorghe Cerin, şef de secţie Cardiologie la “Clinica San Gaudenzio” din Novara, îşi pregăteşte pacientul în lupta cu boala, începând să-l vindece înainte de a fi cercetat cu bisturiul. Are duh de vindecător, îşi citeşte bolnavii şi ştie să trezească în pacienţi dorinţa de viaţă. În plan profesional este un reper absolut, cu o rigoare a judecăţii exemplară.

Eu sunt produsul şcolii de medicină românească, care ne-a modelat, şi pot spune cu seninătate şi convingere că generaţia mea a avut şansa de a fi formată profesional foarte bine! Meseria asta se poate învăţa, cel mult pe jumătate, din carte. Restul este practică, şi nu se poate învăţa fără un maestru! Nu poţi să spui că te formează cineva anume. Rămân însă oamenii de la care înveţi cu adevărat meseria, partea aceea practică din ea, arta meseriei dacă vreţi, în cei şase ani de facultate şi chiar şi după universitate, timp de mulţi ani. Ei sunt cei care te plăsmuiesc şi te modelează. Oameni care rămân modele pentru totdeauna în viaţa ta, pentru că îţi dau din suflet ceea ce ştiu. Devin modele prin felul lor de a se comporta cu bolnavul, prin felul lor de a fi şi mai ales de a judeca clinic bolnavul, cu un stetoscop în mână şi cu pacientul în faţa lor. Acolo se face alegerea grâului de neghină, cum zice românul. Şcoala românească de medicină a fost, fără discuţie, puternică şi cred că încă rezistă bine faţă de cea occidentală.

Ce v-a determinat să acceptaţi să faceţi această navetă între România şi Italia care este deosebit de epuizantă şi să fiţi implicat în realizarea proiectul “Spitalului Monza” de la Bucureşti?

Mă simt şi mă simţeam cumva vinovat. Am plecat în Italia să fac un training pentru că îmi doream să am o a doua specializare, dar viaţa m-a pus în faţa mai multor dileme. Şi, vrând-nevrând, a trebuit să o iau de la zero. O aventură nesfârşită… Dacă mi-ar fi spus cineva că voi rămâne în Italia, i-aş fi răspuns că nu mă duc acolo pentru că n-am de ce. Eram bine, apreciat în clinica profesorului Gherasim, aveam o poziţie foarte bună şi mai ales muncisem din greu să ajung la ea… Am ales până la urmă să rămân în Italia, iar atunci când s-a ivit posibilitatea, mi-am propus să promovez cursuri de formare profesională postuniversitară pentru colegii mei de acasă. Astfel puteam să mă recompensez în parte faţă de ceea ce primisem ca medic din partea sistemului românesc. Iar mai târziu, când s-a ivit oportunitatea, i-am propus preşedintelui De Salvo să facă un spital în România. Cred însă că aspectul acesta depăşeşte dimensiunea clinică. Dacă cineva face investiţie doar în ziduri şi maşini, dar lasă asistenţii medicali şi doctorii să fie la un nivel “congelat” de pregătire profesională, investiţia în sine nu valorează mult, întrucât tehnologia merge zi de zi înainte şi medicul trebuie să ţină pasul cu ea. Din acest punct de vedere, acelaşi model din Italia îl folosim şi în structura de la Bucureşti. Încercăm să deschidem porţile larg tinerilor din facultăţile de medicină. În “Spitalul Monza” avem un Departament de Formare Profesională coordonat de profesorul Mircea Cinteză, care, în afară de organizarea de cursuri de perfecţionare, se ocupă şi de legătura cu instituţiile de profil. Sperăm ca această deschidere să fie percepută de sistemul sanitar românesc şi invităm colegii noştri din România la toate cursurile ECM pe care le facem în Italia şi pe care le transmitem prin internet în bandă largă, aici la “Spitalul Monza”. Săptămâna trecută, de exemplu, am avut la Novara un curs ECM de două zile, în direct, cu “live echocardiography” şi “live surgery”, iar medicii din România, prezenţi în aula didactică a “Spitalului Monza”, au pus întrebări colegilor italieni ca şi când ar fi fost în sala de operaţie alături de medicii italieni şi de prof. Robert Dion, personalitate de excepţie în lumea universitară a chirurgiei cardiace mondiale. Am făcut de asemenea transmisii live de ecocardiografie şi cardiochirurgie şi la Timişoara, cu prof. dr. Marian Gaşpar, sau la Sinaia, sau Poiana Braşov la Congresele noastre de cardiologie. La fel, am avut o colaborare foarte strânsă cu profesorul Radu Deac, de la Târgu Mureş. Hemodinamişti, chirurgi, ecografişti, cardiologi de la Târgu Mureş au venit la noi în clinici şi s-au întors toţi în România. Dar, din lipsă de fonduri, atât Târgu Mureş, cât şi “Institutul Inimii” din Cluj traversează o perioadă foarte dificilă. Oportunităţi similare au fost oferite şi colegilor de la Bucureşti, Iaşi, de la Cluj, Constanţa… În primăvară, în Poiana Braşov, la Conferinţa grupurilor de lucru, peste 300 de cardiologi prezenţi în sală au văzut în direct operaţiile pe care le facem în Italia. Nu ştiu câte ţări şi sisteme din Europa au oferit României un program de formare profesională similar… Meseria aceasta nu poţi s-o faci numai din carte. Ea se fură din practică. Trebuie să vezi cu ochii! Astăzi, tehnologia permite să priveşti pe un ecran şi să iei cu tine alături încă 30-40 de medici care să urmărească operaţia în direct. La noi se lucrează numai în echipă: un chirurg, un anestezist, un cardiolog, un electro-fiziolog şi ne ocupăm toţi de acelaşi bolnav. Avantajul medicinii private stă în faptul că o persoană care are pricepere şi experienţă are şi puterea de decizie imediată. În sistemul public, totul este mai complicat: trebuie să se reunească consiliul de administraţie, să vorbim cu directorul, cu contabilul, iar decizia necesită timp. Iar când se decide, poate este deja prea târziu… Important este în medicină să decizi BINE, în timp real. Eu, care am crescut în sistemul românesc timp de 20 de ani, pot spune cu siguranţă că avantajul privatului este capacitatea de a se adapta rapid dinamicii sistemului de sănătate. Aş vrea să mai subliniez în final că “Spitalul Monza”, la propunerea Ministerului Sănătăţii din România, va deschide în curând, pe lângă secţia de Chirurgie Cardiacă pentru adulţi, şi o secţie de chirurgie pediatrică.

“Medicul trebuie să aibă har”

Angiograf de ultimă oră

Ce calităţi trebuie să aibă un medic şi ce măsuri credeţi că ar trebui luate de urgenţă în Sănătate, la noi?

Cred că medicul trebuie să aibă har şi să fie un foarte bun profesionist. Dacă nu faci medicina cu sufletul, nu reuşeşti mare lucru. Dacă tu eşti cel mai bun din domeniul respectiv, sistemul social te recunoaşte şi te plăteşte ca atare. Astăzi lumea peste tot doreşte bani, iar asta a dat într-un fel peste cap ierarhia, modelele, inclusiv în meseria noastră. Din păcate, în sistemul românesc, reforma în sănătate s-a făcut într-un mod incomplet şi, cum vedem, va trebui revăzută. Cred că e vina sistemului politic, care nu a ştiut să ia decizii juste, începând cu logistica. Trebuie investiţii în aparatura medicală, în tehnolgie, dar… din păcate, cum se ştie, tehnologia costă. Şi încă un aspect, foarte important: dacă eu sunt un profesionist, nu pot să mă duc şi să aştept ca bolnavul să-mi completeze diferenţa de salariu pe care ar trebui să o am. Nu e normal! De ce să las la bunul-simţ al bolnavului rezolvarea unei probleme atât de importante! Am intrat în Europa, dar menţinem un concept despre retribuţia doctorilor care nu este cu nimic european. Şi pentru asta vom rămâne fără medici în România! De ce un avocat poate câştiga normal, un notar sau farmacist la fel, iar un medic să fie nevoit să aştepte “atenţii” de la bolnav? De ce trebuie medicul umilit? Reforma în Sănătate înseamnă inclusiv acest aspect. Nu poate exista calitate atâta timp cât eu am nevoie de o completare din partea bolnavului. Este o eroare enormă. Viaţa e ca o roată. Pentru faptul că reuşeşti să intri în sintonie cu oamenii, că pui suflet atunci când omul are nevoie de tine, primeşti înapoi ceva care nu se poate nici cuantifica şi nici explica. Este o formă invizibilă de energie. Când crezi în asta, şi asta este extrem de important, feelingul care se creează între medic şi pacient îţi dă forţă. Viaţa în fond este o luptă. Ne luptăm cu noi de când ne naştem: prima respiraţie cere un efort extrem din partea noastră, iar cei ce nu reuşesc, din păcate, pierd bătălia pentru totdeauna. Cei care respiră însă trebuie să nu uite că viaţa este o bătălie continuă. Poate că în momentul în care eşti la ananghie ai nevoie mai mare de un punct cardinal. Pentru bolnav acesta poate fi medicul. E greu să te lupţi cu boala, dar lupta asta este obligatorie. Aş zice că asta este una dintre valorile imperceptibile ale vieţii. Ca medic, şi nu numai, trebuie să simţi că eşti în armonie cu persoanele din jurul tău. Este ceea ce a spus Iisus. „Trăiţi în pace”. Trei cuvinte, dar gândiţi-vă câtă profunzime au în ele…

“A fi chirurg înseamnă să-l armonizezi pe Sisif cu Apollo”

Dr. Flaviu Şteiu, Şef Secţie Terapie Intensivă

Medicul primar Şerban Bălănescu, unul dintre numele de referinţă ale cardiologiei intervenţionale, a intervenit, mărturisind:

Cu un asemenea spital, care are patru săli de chirurgie cardio-vasculară, două săli de hemodinamică, ultimele aparate perfomante, mi-am zis că sunt foarte interesat să fac profesie aici, în România. M-a uimit conceptul preşedintelui De Salvo. Îmi place că întotdeauna ne priveşte ca pe o echipă care lucrează împreună pentru a oferi pacientului tot ceea ce îi trebuie. Structura plus echipa m-au făcut să optez pentru această clinică. Acum mai bine de 10 ani am fost şi am lucrat în Marea Britanie, în Franţa şi am ajuns apoi la Milano. Dar m-am dus acolo ca să învăţ, nu ca să rămân. Gândul meu era acasă. A lucra în Occident, într-un spital important, nu e rău dacă te gândeşti din punct de vedere financiar. Dar nu îţi oferă cea mai mare satisfacţie ideea de a face ceva pentru alţii. Nu m-am gândit numai la sumele de bani importante care mi s-au oferit ca să rămân în străinătate. Şi, mai mult, nu am crezut niciodată că banii sunt cei mai importanţi. Crezul meu este acela a-ţi face meseria la cel mai înalt standing.

Dr. Theodor Cebotaru, aflat în topul chirurgilor europeni, a intervenit:

Am lucrat, imediat după terminarea facultăţii, şi m-am format timp de 18 ani, în chirurgie cardiacă şi toracică la “Institutul Inimii” din Cluj, un loc pe care l-am îndrăgit foarte tare. Fiind acolo am beneficiat de stagii de formare profesională în Italia, la Milano şi Udine. În urmă cu câţiva ani, am avut şansa de a deschide primul “Centru de Chirurgie Cardiovasculară” la “Clinicco” din Braşov. Iar când am văzut acest proiect de la Bucureşti, am fost complet sedus. În posibilitatea de a conlucra într-o echipă în care totul este corelat, fără să fie nevoie să trimiţi pacientul în altă parte, să rezolvi tot ce cuprinde patologia unui pacient, am văzut oportunitatea de a-ţi face profesia la adevărata valoare. Ca şi chirurg, de câţiva ani m-am axat pe operaţii de bypass pe cord bătând. Pentru aceasta nu se mai utilizează aparatul de circulaţie extracorporală, inima continuă să bată pe tot parcursul intervenţiei. Se reduce astfel riscul operator şi postoperator. În plus, de mai mulţi ani, ne-am dedicat chirurgiei valvulare reparative; valvele bolnave se operează, iar soluţiile chirurgicale sunt astăzi multiple. Pot spune în final că şcoala italiană a oferit medicilor români o formidabilă oportunitate de formare. Personal am beneficiat de experienţa prof. Alessandro Frigiola şi Lorenzo Menicati din Milano, ca şi de cea a Dr. Marco Diena din Novara.

Şefa Secţiei de Cardiologie, dr. Ana Fruntelată, sublinia:

Săli de primire a pacienţilor spaţioase şi elegante

Am o experienţă didactică importantă pe care m-am gândit că trebuie s-o valorific în continuare. Am lucrat la Londra şi la Cardiff, unde am făcut numeroase specializări în acest domeniu. N-aş fi părăsit ţara pentru că i-aş fi rupt inima tatălui meu. Am venit cu un mare entuziasm aici şi m-am bucurat pentru că am văzut că rezonăm foarte bine împreună. Toţi suntem de aproape aceeaşi vârstă şi fiecare dintre noi visează să realizeze performanţe în domeniul său.

Medicul anestezist Carmen Şteiu replica:

Lucrez într-un domeniu de mare dificultate în care pacientul este de multe ori la limita dintre viaţă şi moarte. Maşina umană e atât de complexă încât uneori vrei să repari ceva şi, din păcate, se strică în altă parte. Iar o operaţie care poate dura între 6 şi chiar 12 ore presupune o mare pregătire profesională pentru un anestezist. Trebuie să stăpâneşti bine medicina internă, de la funcţia renală, la funcţia hepatică şi aparatul respirator… Trebuie să fii foarte atent la reanimare, trebuie să te gândeşti tot timpul să nu intervină ceva neprevăzut şi bolnavul trebuie readus la viaţă. Sunt anestezişti care au vocaţie, iar alţii se gândesc numai cum să adoarmă pacientul…

“Noi nu vedem bine decât cu inima”

Aparatură ultramodernă

Carmen Drăgan, directorul general al Spitalului Monza, mărturisea:

Am avut ocazia de a participa de la început la acest proiect minunat, de la punerea primei cărămizi şi apoi prin colocvii, am avut bucuria de a descoperi unul câte unul pe aceşti medici tineri, cu cariere strălucite, de fapt, regizorii şi actorii acestei scene, implicaţi în munca de la patul bolnavului, ca şi în proiecte de cercetare. De altfel, l-am însoţit tot timpul pe preşedintele De Salvo în tot acest demers. Modelul de management adoptat de Spitalul Monza se bazează pe garantarea asistenţei medicale pentru toate complicaţiile survenite în timpul internării. Prin complexitatea tratamentului acoperim toate comorbidităţile şi evenimentele medicale legate de patologia pentru care pacientul a solicitat internarea. Nu transferăm în alte structuri publice pacienţii la care au intervenit complicaţii, rezolvăm orice tip de problemă medicală, ca o obligaţie morală, în concordanţă cu vocaţia companiei. Medicii excepţionali pe care îi are “Spitalul Monza” lucrează în strânsă colaborare, există o sintonie între diversele specialităţi, o abordare complexă a pacientului. Acesta este analizat din toate unghiurile, actul invaziv fiind ultimul, în aşa fel încât riscul să fie redus la maximum. Am învăţat foarte multe lucrând în această echipă în care întâlneşti abnegaţie, dragoste şi dăruire. Am visat să mă pot integra în acest grup, iar acum pot să vă spun că sunt fericită. Am învăţat că înţelepciunea nu o primim de-a gata, trebuie s-o descoperim noi înşine. Fiind alături de tinerii medici din spital, am observat o diferenţiere rapidă în raporturile cu pacienţii şi, totodată, în energia pe care reuşeau s-o economisească în timpul zilelor lungi şi dificile de muncă. Nu putem trăi fericiţi, nu ne putem vindeca în profunzime dacă nu găsim un sens în legătura cu lumea care ne înconjoară, în ceea ce oferim celorlalţi pentru a vindeca cicatricea suferinţei. Buna funcţionare a inimii influenţează la rândul ei creierul. Unii cardiologi vorbesc chiar despre un sistem inimă-creier indisociabil. Ar fi o greşeală să considerăm că expresii precum “are inima uşoară”, “i se strânge inima de frică” sunt doar simple figuri de stil. Aşa cum afirma Antoine de Saint-Exupery în “Micul Prinţ”, există o legătură între inimă şi raţiune: “Adio, spune vulpea… Iată secretul meu. E foarte simplu. Noi nu vedem bine decât cu inima. Esenţialul e invizibil pentru ochi”. Sau îmi vin în minte cuvintele Maicii Tereza, care se destăinuia: “Nu căutaţi acţiuni spectaculoase. Important este să vă dăruiţi. Ceea ce contează este gradul de compasiune investit în faptele voastre”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.