Vizita neanunțată la Bagdad întreprinsă luni de secretarul american al Apărării, James Mattis, a adus o altă distanțare a membrilor administrației de la Washington de declarațiile președintelui Donald Trump. Generalul Mattis, care în 2003 a fost unul dintre comandanții operațiunilor din timpul invaziei Irakului, a declarat că militarii americani ”nu au venit în Irak pentru a lua petrolul”. Vorbind cu ziariștii care l-au însoțit, Mattis a spus: ”cred că toți cei de față, toți americanii, știm că plătim pentru gaz și petrol și sunt sigur că așa vom face și de aici încolo”, a spus Mattis.
Președintele Donald Trump a declarat în timpul unei întâlniri cu șefii CIA că, după îndepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein, în 2003, ”ar fi trebuit să luăm petrolul, poate veți mai avea o ocazie”. Ulterior, Trump a încercat să nuanțeze declarația, spunând că a făcut o referire la organizația Stat Islamic, care nu ar fi fost atât de puternică dacă nu ar fi preluat controlul asupra unei bune părți din industria petrolieră irakiană.
Din poziția de șef al Pentagonului, James Mattis a respins ideea că SUA ar avea o asemenea intenție legată de petrolul irakian. În plus, Mattis a criticat și propunerea președintelui Trump de a introduce din nou tortura pe lista mijloacelor de interogare permise. Donald Trump a declarat ulterior că va asculta de sfatul secretarului Apărării când va lua o decizie în acest sens. James Mattis s-a opus și decretului prezidențial care interzicea intrarea timp de șase luni în SUA a cetățenilor irakieni. Ca militar care a luptat în Irak, Mattis a declarat că noul decret pe care Casa Alba îl elaborează în acest moment trebuie să permită intrarea în Statele Unite cel puțin cetățenilor irakieni care au luptat alături de militarii americani în timpul războiului din Irak.
Vizita lui Mattis în Irak vine la doar o zi după ce premierul Haider al-Abadi a anunțat începerea ofensivei finale asupra celui de al doilea oraș irakian, Mosul, controlat parțial de militanții grupării Stat Islamic. O primă ofensivă asupra Mosulului a început în octombrie 2016, cu sprijinul coaliției internaționale împotriva Statului Islamic conduse de SUA. Această ofensivă a eliberat suburbiile orașului și i-a împins pe jihadiști în cartierele estice.
Actualul șef al Pentagonului are în vedere o suplimentare a contingentului american din Irak și Siria, care în acest moment numără circa 6.000 de militari. Comandantul trupelor americane din Irak, generalul Stephen Townsend, consideră că, în următoarele șase luni, armata irakiană sprijinită de SUA și partenerii coaliției vor reuși să elibereze orașul Mosul și același lucru se va întâmpla și cu ”capitala” siriană a Statului Islamic, Raqqa, oraș de care se apropie forţele kurde, cele ale regimului al-Assad, dar și forțele armatei turce și rebelii anti-Assad susținuti de Ankara.
Șeful Pentagonului şi vicepreședintele Mike Pence s-au dovedit a fi cei mai activi membri ai administrației Trump în materie de politică externă. Mattis este pentru o schimbare a politicii SUA față de Iran, iar aceasta presupune împiedicarea unei influențe excesive a Iranului asupra guvernului de la Bagdad, o sarcină extrem de dificilă, având în vedere că politica irakiană a fost supusă unui amplu proces de șiitizare în ultimii ani.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.