În 2001 apărea în The New York Review of Books un mic studiu al istoricului britanic Tony Judt – “Romania: la fundul grămezii”. România, prin tradiţia sa ortodoxă, lipsa experienţei democratice, prin puseele de naţionalism venite, în opinia autorului, din experienţele dictatoriale, nu era o ţară care să fie integrată în UE, era ultima la fundul gramezii de state estice care aşteptau pe atunci la poarta Vestului.
Publicarea în România a acestui studiu a creat o polemică aprigă, mai cu seamă că era o perioadă sensibilă: aderarea la NATO urma să vină abia în 2003, iar procesul intrării în UE abia ce fusese pornit cu adevărat, după deschiderea spaţiului aerian pentru bombardarea Belgradului, o decizie care scindase opinia publică, pe fondul unui război informaţional bine purtat de regimul iugoslav. Se vorbea atunci în Romania despre celebra linie a lui Huntington, despre samsele mai mari ale Croatiei de a adera la UE si NATO, dar şi despre crearea unui pol ortodox în UE, odată cu aderarea Bulgariei şi a României, despre necesitatea atragerii ortodocşilor sârbi în UE. Dar tocmai ortodoxismul ne înstrăina de Vest, susţineau voci de intelectuali.
Anii au trecut, România este membră UE şi NATO. Avem însă din nou un război informaţional, cel dus de Federaţia Rusa şi reapare chestiunea ortodoxismului, de data aceasta ca vulnerabilitate pentru securitatea europeană. Din nou, România pare să fie pusă undeva la “fundul grămezii”, sau, mai nou, într-o a doua viteză a Europei.
Pavăză împotriva Rusiei: Ortodoxism vs. Catolicism
Ţările ortodoxe din Europa sunt mai susceptibile să susţină viziunea revanşistă a lui Vladimir Putin decât cele catolice, arată un studiu realizat de Centrul american de Cercetare Pew. Majoritatea cetăţenilor din statele ortodoxe (ţările membre UE şi NATO România, Bulgaria şi Grecia, fostele republici sovietice Georgia şi Moldova, la care se adaugă Serbia) consideră că Rusia trebuie să fie un “tampon” în faţa Vestului şi că ar trebui să-i “protejeze”. Societăţile ortodoxe sunt mai homofobe şi sexiste, arată studiul amintit. Spre deosebire, cetăţenii din ţări majoritar romano-catolice, precum Croaţia, Polonia, Lituania şi Ungaria, îşi doresc să fie conduşi de Vest.
Studiul mai arată că ortodoxia este în ascensiune în Estul Europei, spre deosebire de catolicism, care pierde teren, în special în Cehia. Aici, 72% dintre adulţi spun că sunt atei sau agnostici. În Polonia, procentul celor care se declară catolici a scăzut de la 96% în 1991, la 87%. Scăderea în cazul Cehiei a fost de la 44%, la 21%.
Moravurile societăţilor ortodoxe duc la susţinerea ideologiei ruse a “euroasianismului”, marcată de recentele legi homofobe şi misogine din Federaţia Rusă, în contrast cu valorile liberale ale Occidentului, scrie Euobserver sumarizând studiul institutului american mentionat.
70% dintre greci şi peste 50% dintre bulgari şi români au fost de acord cu afirmaţia: “Este nevoie de o Rusie puternică pentru a contrabalansa Occidentul”. Procentul ucrainenilor care au fost de acord a fost de doar 22%. 69% dintre greci, 65% dintre români şi 56% dintre bulgari au susţinut că Rusia a fost “obligată să-şi protejeze” credincioşii ortodocşi din afara graniţelor. Aceasta este una dintre liniile directoare ale propagandei Kremlinului.
O mare majoritate membrilor societăţilor ortodoxe, mergând până la aproape 90% în Grecia, susţin că au o cultură superioară faţă de altele. Asta spre deosebire de cea mai naţionalistă ţară catolică, Polonia, unde acest procent nu trece de 55%.
Homosexualitatea a fost considerată “greşită moral” de peste 90% dintre georgieni şi moldoveni şi de 82% dintre români, faţă de doar 48% dintre polonezi.
În ţările ortodoxe s-a observat un scepticism mare faţă de ideea că SUA îşi vor onora obligaţiile asumate în NATO şi vor veni în sprijinul acestor state în cazul “unui conflict grav cu Rusia”. Estonia si România sunt singurele state din regiune în care majoritatea oamenilor cred că SUA vor sări în ajutorul lor, arată studiul Pew. În Polonia, procentul este de doar 31%.
În ce priveşte autoritatea Bisericii Ortodoxe, institutul american Pew a dorit să-l compare pe patriarhul Rusiei cu cel al Constantinopolului, însă în Georgia, Serbia, România, Bulgaria, Grecia şi Armenia cercetătorii au primit mereu un al treilea răspuns, neaflat în chestionar – autoritatea cea mai respectată este patriarhul naţional. Când vine vorba despre disputa Moscova-Constantinopol, respondenţii s-au pronunţat astfel: Romania – 16% pentru patriarhul Constantinopolului si 5% pentru cel al Rusiei, Serbia – 18% pentru Rusia şi 4% pentru Constantinopol; Bulgaria – 9% pentru Rusia şi 8% pentru Constantinopol; Grecia – 56% pentru Constantinopol şi 3% pentru Rusia; Georgia – sub 1% pentru Rusia şi 1% pentru Constantinopol; Armenia – 24% pentru Rusia şi 10% pentru Constantinopol.
În Republica Moldova, 51% dintre respondenţi recunosc autoritatea Patriarhiei ruse şi 10% autoritatea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.