Preşedinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, îi adresează Monicăi Macovei șase întrebări cu privire la declaraţiile făcute de aceasta în cazul SIPA, judecătoarea dorind să afle, printre altele, de unde știa fostul ministru al Justiţiei că instituţia folosea magistraţi care erau ofiţeri acoperiţi.
Astfe, Dana Gîrbovan o întreabă pe Monica Macovei:
„1. A avut loc o cercetare a arhivei SIPA înainte de emiterea H.G. 127 din 26 ianuarie 2006? Dacă da, cine a ordonat această cercetare, cine a efectuat-o și unde au fost publicate concluziile acesteia?
2. Între data emiterii H.G. 127/2006, 26 ianuarie 2006, și data desființării SIPA/DGPA, 30 iunie 2006, a existat o comisie care să acceseze, cerceteze, inventarieze și opiseze arhiva SIPA? Dacă da, când s-a creat această comisie și până când a activat?
3. Dacă după data desființării SIPA, 30 iunie 2006, și până la finalul mandatului de ministru, a mai activat vreo comisie care să cerceteze, inventarieze ori opiseze arhiva SIPA? Dacă da, când au fost create aceste comisii și pe ce perioadă au activat?
4. De unde știe ce conțineau notele informative din dosarele din arhiva SIPA?
5. De unde știe că SIPA culegea informații și cu ajutorul unor magistrați care erau ofițeri acoperiți? A sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la acest aspect, al existenței ofițerilor acoperiți între magistrați?
6. Pe ce își susține afirmația că în arhiva SIPA au fost documente numai începând cu 2001 și ce s-a întâmplat cu documentele dinainte de acest an?”.
Update: Macovei lămurește doar ce-i convine ei
După mesajul transmis de șefa UNJR, Macovei a scris pe Facebook, că ea, ca ministru al Justiţiei, a decis să nu primească note de la SIPA.
„Am decis în 2005, ca ministru, ca la mine să nu vină nicio informare de la SIPA/DGPA. Repet: n-am primit niciun dosar, n-am sustras niciun dosar, n-am făcut nicio fotocopie. (…) Înaintea mea, toate aceste informări, indiferent dacă ele priveau acte de corupție sau bârfe sau orice priveau ele, treceau pe la ministru și ministrul decidea ce face cu ele. Ori, dacă este vorba despre corupție sau crimă organizată trimiți tu-DGPA, din oficiu, direct la Parchet sau, dacă este vorba despre deținuți sau despre personalul care face abuzuri din penitenciare, trimiți la conducerea penitenciarelor. Deci, am decis ca la mine să nu vină nicio informare despre magistrați. Îmi pun și eu o întrebare retorică: toți miniștrii dinaintea mea au primit aceste informări și nimeni nu l-a desființat. De ce n-au făcut-o? Vreau să insist încă o dată pe următorul lucru: este fals, este o minciună faptul că aș fi sustras documente, sau că aș fi primit dosare de acolo. N-am primit niciun dosar, n-am sustras niciun dosar, n-am făcut nicio fotocopie. Și n-am avut niciun interes, decât să-l desființez tocmai ca o măsură de independență a justiției”, susține Macovei.
Cât despre presupușii magistrați acoperiți despre care ar fi vorbit și în legătură cu care Dana Gîrbovan îi cere lămuriri, Monica Macovei nu a suflat niciun cuvânt. De altfel, europarlamentara a evitat în mesajul său să dea răspunsuri la întrebările de mai sus ale șefei UNJR.
Judecătoarea Dan Gîrbovan a adresat întrebările după o dispută cu Macovei pornită de la afirmaţii făcute în 2014 de fostul ministru în legătură cu presupusa legătură a lui Victor Ponta cu SIE.
„Dovada că Ponta a fost ofiţer acoperit? Poate caută cineva şi prin arhiva SIPA. Dacă vrem dovada că Ponta a fost ofiţer acoperit, sugerez să căutăm şi în arhiva SIPA. (…) Astfel de informaţii, de care colaboratoarea Securităţii, Rodica Stănoiu, se folosea, probabil, pentru a şantaja magistraţi, erau obţinute, evident, şi din interiorul magistraturii, de judecători sau procurori ofiţeri acoperiţi. Ponta a ajuns la Parchetul General exact în perioada când era ofiţer acoperit, deşi nu îndeplinea condiţiile legale, deci prin eludarea legii, printr-un ordin de ministru al Rodicăi Stănoiu, colaboratoare a Securităţii”, a spus, în 2014, Macovei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.