Studenții care absolvă Facultatea de Drept a Universității din București nu vor mai susține o teză de licență, conform unui ordin semnat de rectorul Mircea Dumitru și unei decizii a Decanatului facultății.
Conducătorii studiilor universitare de Drept din Capitală spun că au luat această decizie din cauza vânzărilor de licențe, dar și a plagiatelor. La prima vedere, hotărârea taie din rădăcină o practică descalificată într-o măsură din ce în ce mai mare ca metodă viabilă de evaluare a cunoștințelor, capacităților și abilităților studenților. Există însă profesori și studenți care atrag atenția asupra efectelor nedorite ale noii stări de lucruri. Eliminarea tezei de licență și menținerea testului-grilă ca singură probă de susținut pentru absolvenții de la Drept ar putea avea drept consecință o scădere a creativității și independenței în gândire a studenților absolvenți și, ulterior, a tinerilor magistrați din sistemul românesc de Justiție. Și a celor din toate celelalte domenii, în cazul în care eliminarea lucrării de diplomă s-ar generaliza.
Lucrările de licență, eliminate din circuitul academic de la Drept
Ordinul care permite facultăților din cadrul Universității din București să decidă dacă aplică proba lucrării de licență sau a unui test-grilă pentru evaluarea finală a studenților a fost semnat de rectorul acestei instituții de învățământ superior, fostul ministru al Educației Mircea Dumitru, pe 22 decembrie 2016. Documentul, care prevede aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, a fost publicat în Monitorul Oficial pe 4 ianuarie.
„Examenul de licenţă/diplomă constă din 1-2 probe stabilite de Senatul universitar, după cum urmează: proba de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; proba de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă / proiectului de diplomă. Metodologia proprie a fiecărei instituţii de învăţământ superior acreditate va preciza, în funcţie de specificul fiecărui program, numărul probelor şi modul de susţinere a acestora (oral, scris, proba practică)“, prevede articolul 13 al Ordinului dat de Mircea Dumitru. Practic, facultăților li se dă mână liberă să păstreze teza de licență sau să o elimine și să păstreze o altă metodă de evaluare – de regulă, testul-grilă. Anterior, legea făcea obligatorie evaluarea studenților folosind ambele probe. De altfel, decanatele pot opta și acum pentru menținerea ambelor probe.
Pe baza Ordinului, Senatul Facultății de Drept din cadrul Universității din București a luat decizia ca studenții să susțină doar testul-grilă pentru obținerea licenței, elaborarea și prezentarea unei teze fiind eliminată.
Cu ce este înlocuită teza de licență?
În cadrul Facultății de Drept de la Universitatea din București, absolvenții trebuie să susțină un test care conține aproximativ 100 de întrebări cu trei variante de răspuns, dintre care una sau două pot fi corecte, cu grad ridicat de dificultate. Întrebările trec prin toată materia Dreptului studiată la facultate, inclusiv Dreptul civil, penal, procesual civil și procesual penal, Dreptul familiei, al proprietății și alte compartimente ale disciplinei. Studenții se pot pregăti pentru examen din culegerile de teste-grilă pentru examenul de licență, pe care le editează mai multe facultăți de Drept din țară. Testele necesită o cunoaștere profundă și extinsă a materiei. Însă lipsirea studenților de proba tezei de licență poate avea drept consecință doar o învățare rigidă a materiei, pentru a fi aplicată ulterior, fără componenta de creativitate care se dovedește adesea necesară în jurisprudență.
Lucrările de licență și disertație, mediu purtător al virusului plagiatului
Discuția despre eliminarea tezei de licență la unele facultăți ale Universității din București vine pe fondul a ceea ce pare o descalificare definitivă a lucrărilor de licență sau de disertație ca metodă de evaluare a cunoștințelor, capacităților și abilităților dobândite de un student după cei trei sau patru ani de facultate. O mare parte dintre studenți se prezintă în examenele de finalizare a studiilor universitare cu teze de licență sau de disertație care nu au fost scrise de ei, dintre care multe nu sunt lucrări originale și constituie plagiat.
În locul marilor întreprinderi industriale mâncate de rugina tranziției, în țara noastră au înflorit alte industrii, care de care mai originale și mai producătoare de profit. Una dintre acestea este industria tezelor de licență, masterat, ba chiar și de doctorat. La o simplă intrare pe motoarele de căutare, găsim minimum zece site-uri specializate în aprovizionarea studenților aflați în anii terminali cu lucrările care le sunt necesare pentru a absolvi universitățile la care studiază.
Ce au de spus profesorii, juriștii și studenții despre noua situație
Conform decanului Facultății de Drept, Flavius Băiaș, măsura eliminării tezei de licență nu este una nouă, fiind luată și în 2007 la aceeași facultate. În urma adoptării noii Legi a Educației, în 2011, conducerea facultății a fost obligată să revină la teza de licență, păstrându-se și testul-grilă. „Am luat această decizie, pe de o parte, din cauza fenomenului vânzărilor de licențe. La o simplă căutare pe Internet, puteţi găsi lucrări de licenţă de cumpărat din orice domeniu. Aceste lucrări sunt redactate de altcineva decât studentul care urmează să le susţină şi este foarte greu de verificat acest lucru. A doua chestiune este legată de problema plagiatelor. Cumpărarea unui soft antiplagiat nu este ieftină şi trebuie unul care are o bază de date impresionantă pentru depistarea eventualelor pasaje plagiate. Toţi studenţii din Consiliul facultăţii au votat pentru eliminarea susținerii lucrării de licenţă“, afirmă decanul Flavius Băiaș.
În schimb, președintele Consiliului Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, și el fost ministru al Educației, critică eliminarea tezelor de licență. „Ar însemna o scădere dramatică a calității absolvenților acelei facultăți. Nu am cunoștințe de vreo universitate în lume care să finalizeze studiile fără o lucrare de licență.“
Radu Baltasiu, sociolog și profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, este și mai vehement: „Pierdem din vedere esența: acum sistemul de învățământ superior recunoaște că nu mai poate gestiona situația catastrofală generată de dezeducația gândirii. De 25 de ani sistemul de învățământ dezeducă prin anihilarea elementelor gândirii, cu fiecare «reformă». A început cu manualul alternativ – care a trimis în derizoriu cunoașterea și a culminat cu ciopârțirea relației dintre profesor și student (legea Funeriu), trecând prin «procesul Bologna», care scoate studentul din șirul gândurilor chiar în anul în care începe să priceapă – anul III. Dar cu toții am uitat că, dincolo de acest măcel, (…) cauza primă a prăbușirii educației este finanțarea educației «pe cap de student/elev», ca și când tinerimea română nu este decât o chestiune de număr. Ca la avicola. Scapă cine poate, de regulă, în străinătate. Educația a devenit o industrie. Care vrea să fie profitabilă. Între interesul public (național, dacă e îngăduit) și profit nu există întotdeauna concordanță, mai ales în chestiunile strategice. Am studenți care vor să facă licența și care mi-au spus senini că nu au fost la cursuri, dar vor neapărat diploma. Sistemul creează niște monstruleți cu pretenții, lipsiți de orice conținut. În fața presiunii acestora, Universitatea s-a recunoscut debordată (să nu zicem înfrântă), renunțând la principala măsură a maturității în cunoaștere a unui tânăr: teza lui de licență“.
Părerile studenților sunt, de asemenea, împărțite. Chiar dacă discipolii Facultății de Drept au votat în unanimitate pentru eliminarea tezei de licență ca probă de absolvire, nu toți sunt de acord cu măsura luată. Astfel, președintele ANOSR, Vlad Cherecheș (foto stânga), consideră că renunțarea la teze se poate solda cu o scădere a calității învățământului universitar. „Nu cred că este cea mai potrivită soluţie. În aceste condiţii, se poate deschide o cutie a Pandorei. Există riscul ca multe universităţi să renunţe la lucrarea de licenţă şi examenul să fie dat doar printr-un test-grilă care este foarte uşor. Este o decizie periculoasă, care poate duce la scăderea calităţii învăţământului universitar. Ştim că există probleme reale legate de plagiat, dar nu cred că soluţia este eliminarea unui examen atât de important“, a declarat acesta.
Profesioniștii tezelor cumpărate
La o simplă accesare a unuia dintre site-urile care propun licențe și disertații contra cost, vedem următorul mesaj: „Ai nevoie de lucrări de licență, lucrări de disertație, referate sau studii de caz? Atunci ești unde trebuie. Spre deosebire de alte site-uri cu același specific, echipa noastră realizează lucrări de licență la comandă, pornind de la 0“. Asta înseamnă că, dacă ești student și dorești să-ți achiziționezi o lucrare, site-ul nu îți vinde una mai veche, ci îți scrie una originală. Cel puțin asta declară grupul din spatele acestuia. Că e vorba despre o activitate organizată, ne putem da seama chiar din fragmentul anterior – o întreagă echipă se ocupă de fentarea regulilor de absolvire a unei facultăți. Totul e pe față, mai puțin numele membrilor echipei. Întâmplător sau nu, toate domeniile pentru care respectivul portal oferă teze fac parte din disciplina Drept. O situație similară există pe alte site-uri, ceea ce sugerează că anume disciplinele din Drept sunt cele mai afectate de sindromul lucrărilor cumpărate.
Cât despre prețul unui asemenea serviciu, el varia, în urmă cu câțiva ani, între 100 și 400 de lei pentru o lucrare gata făcută, cumpărată de la autorul real sau de pe site-uri care stocau mii de teze de licență sau disertație. Între timp, multe facultăți și-au instalat programe antiplagiat care detectează fragmente preluate din alte lucrări, fără a fi citate. Industria tezelor a fost nevoită să se adapteze la noile condiții de pe „piață“.
Lucrările sunt scrise „de la zero“, fie de indivizi care lucrează pe cont propriu, fie de grupuri care își deschid site-uri, postează anunțuri în facultăți și folosesc și alte metode pentru a face rost de clienți. Evident, creșterea efortului depus pentru producerea unei teze a mărit și prețul solicitat pentru acest serviciu. Un alt site de teze, care susține că are „licențe neplagiate“, stabilește prețul de 180 de euro (aproximativ 815 lei) pentru o lucrare de licență sau disertație. „Acest preţ include o lucrare complet originală, fără plagiat, concepută şi redactată de un specialist în domeniul tău, şi proiectul Power Point aferent“, declară echipa site-ului.
Fenomenul în sine are o vechime de peste zece ani, iar în anii 2011-2012 luase o asemenea amploare, încât universitățile au fost nevoite să plătească zeci de mii de euro pentru a-și achiziționa softuri antiplagiat, care folosesc tehnologia motoarelor de căutare asupra bazelor de date elaborate în prealabil, care conțin lucrări anterioare, pentru a detecta fragmente preluate fără a indica sursa. Ceea ce părea, inițial, o soluție viabilă la problema plagierii și/sau falsificării tezelor universitare a eșuat lamentabil. Persoanele și grupurile care gestionează fluxul de lucrări elaborate contra cost s-au adaptat rapid noilor condiții și au început să ofere lucrări elaborate integral pentru un singur utilizator. Asta însă nu înseamnă că acestea sunt lucrări originale care conțin cercetări relevante, chiar și la nivelul ciclului de licență. De cele mai multe ori, este vorba despre niște șabloane rigide aplicate din comoditate în sute de cazuri, modificându-se textul propriu-zis în măsura în care acesta trece de softul antiplagiat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.