Miliardarul american George Soros vine cu o propunere pentru soluționarea crizei imigranților, raspunzând la apelul pentru asemenea contribuții lansat de prim-viceprețedintele Comisiei Europene. Soros o face în The New York Review of Books.
Politica de azil care a rezultat în urma negocierilor din luna martie și a dus deja la deportarea a sute de imigranți din Grecia în Turcia are patru lacune fundamentale, consideră George Soros.
1. Nu este o politică cu adevarat europeană, fiind negociată de Turcia și impusă de cancelarul Angela Merkel;
2. Este profund subfinanțată;
3. Nu este voluntară. Impune cote la care se opun multe țări membre și cere refugiatilor să rămână în țări în care nu-și doresc să trăiască, în timp ce îi obligă pe alții care au ajuns deja in Europa să se întoarca înapoi;
4. Transforma practic Grecia într-un țarc lipsit de facilități suficiente pentru numărul de imigranți care se află aici.
Soros consideră ca aceste deficiențe pot fi rezolvate, cu condiția renunțării la cotele obligatorii, ”care nu servesc nici refugiaților, nici statelor membre. Nu vor funcționa niciodată”.
Miliardarul scrie că în Grecia are loc deja o catastrofă umanitară, iar aceasta nu poate fi oprită prin colectarea unor fonduri insuficiente, an după an și cu dezbateri peste dezbateri. Este necesară o injecție masivă de fonduri acum, inclusiv pentru a preveni extinderea xenofobiei.
Cărămizile necesare pentru construirea unei politici eficiente pentru azil există și nu trebuie decât asamblate coerent. În primul rând este necesară finanțarea masivă a țărilor din Orientul Mijlociu în care se află mulți refugiați și apoi trebuie stabilit un prag rezonabil de imigranți care pot veni anual în Europa – Soros dă o cifră între 300.000 și 500.000 de suflete. Trebuie stabilită regula ca imigrantii care își sar rândul la coada azilului să fie penalizați în mod inteligent, nu prin deportare, ci prin reluarea intregului proces. Nu trebuie obligați să rămână într-o anumită țară, însă în toate statele trebuie să existe acces la școală și spital pentru imigranți, astfel încât așteptarea lor la coada azilului să nu ducă la pierderea unor generații.
Pentru un asemenea plan, Soros spune că UE ar avea nevoie de 30 de miliarde de euro pe an. ”Pare enorm, dar trebuie să recunoaștem că fără alocarea fondurilor necesare, costurile pentru UE vor si mai mari”. Prăbușirea Spațiului Schengen, cum a estimat Fundația Bertelsmann, ar costa UE 47 de miliarde de euro pe an și o pierdere de 140 de miliarde la PIB-ul UE. În plus, spune Soros, este evident că UE poate mobiliza 30 de miliarde de euro, este mai puțin de 0,25% din PIB-ul anual combinat al țărilor membre.
Ce lipsește este capacitatea politică, abilitatea de a lua decizii solidare. O problemă sunt și regulile europene care interzic depășirea unui anumit deficit bugetar de către guvernele statelor membre, un lucru criticat de Soros în contextul crizei migrației, iar cel arătat cu degetul este ministrul german de Finanțe Wolfgang Schaeuble. Opoziția Germaniei este și motivul pentru care o asemenea finanțare pentru imigranți nu a fost vreodată o ipoteză de lucru.
O altă soluție? Soros spune că se poate modifica Cadrul Financiar Multianual al Comisiei Europene, care stabilește parametri bugetari ai UE și cât de mult poate cheltui UE în diferite domenii. Ar mai putea fi crescută contribuția la TVA a țărilor membre, spune Soros.
Majoritatea din cele 30 de miliarde anual ar trebui însă să vină din împrumuturi. UE (zona euro) se bucură în prezent de un rating AAA și s-ar putea împrumuta la dobânzi aproape de zero. Însă cum se pot contracta asemenea datorii fără să stârnești opoziție în Germania? Prin folosirea ”produselor” crizei financiare: Mecanismul European de Stabilizare Financiară și Mecanismul European de Stabilitate, care sunt capabile să împrumute zeci de miliarde de euro țărilor euro aflate în criza, doar că acum banii se vor duce către imigranți, spune Soros.
Capacitatea de creditare a acestor entitati este de 110 miliarde de euro anual si este stabilită deja cu ani înainte, în așa fel încât să nu ”supere” Germania. De data aceasta, banii nu vor lua calea băncilor din Grecia, Portugalia sau Irlanda, ci vor merge către guvernele din Turcia, Iordania sau Liban, dar și Grecia. ”Aceste țări vor primi mai degrabă granturi decât împrumuturi și nu vor fi obligate sa le ramburseze”, scrie Soros.
Cine va rambursa însă acești bani? Răspunsul lui Soros este simplu: europenii. O vor face prin noi taxe, un TVA la nivel european, o taxă specială pentru carburanți (cum a sugerat ministrul Schaeuble), o nouă taxă pentru vize UE și pentru călătoriile în UE (care ar mai direcționa o parte din povară și către cetățenii non-UE).
Rămâne însă întrebarea dacă va exista voință politică pentru un asemenea plan, spune Soros. ”Criza refugiaților este o amenințare existențială pentru Europa. Ar fi iresponsabil să lași Europa să se dezintegreze fără a folosi resursele pe care le are la dispoziție. Principala problemă este lipsa unei finanțări adecvate. De-a lungul istoriei, guvernele au emis obligațiuni în cazul stării de urgență. Este și cazul Europei de astăzi. Oare când ar trebui mobilizat ratingul AAA a UE dacă nu într-un moment în care UE este in pericol de moarte?”, încheie Soros.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.