În optimile de finală ale turneului Mutua Madrid Open 2024, s-au întâlnit aseară târziu, de la orele 22.00, Rafa Nadal și Jiri Lehecka. Meciul a început bine pentru favoritul tribunelor.
Nadal avea putere, loviturile tradiționale funcționau de minune și se aștepta ca ele să crească în capacitate, odată cu avansarea spre finalul seturilor.
Am avut parte de binecunoscutele trasoare care zburau peste fileu în lung de linie mai ceva ca rachetele de croazieră Tomahawk.
Deliciul publicului a fost maxim și bucuria imensă.
Însă, spre dezamăgirea spectatorilor care au umplut arena Manolo Santana până la refuz, cehul Lehecka nu s-a intimidat și nici pierdut cu firea.
Importanța sau posibilitatea de a fi ultimul meci pentru Rafa în cazul în care nu învinge, nu l-a afectat pe Jiri.
Cei doi au mers cap la cap până la 5-5, când pe serviciul său, Rafa era condus cu 30-0.
El servește a treia minge, Lehecka returnează slab și încet, Rafa vine la fileu și ceea ce părea un vole simplu și banal (pe vremuri) devine eroarea care ne-a trimis pe toți cu gândul la deznodământul care trebuia să vină odată și odată, dar pe care nimeni nu-l dorea sau nu-l aștepta.
Ratează. Trimite în out. 0-40. Grimasa durerii ratării și oftatul publicului ne spun că lucrurile se îndreaptă spre rău. A fost un semn. Mare.
Break. Nadal-Lehecka 5-6.
Rafa pleacă din stânga terenului spre banca sa, care la acest meci este în dreapta, făcând binecunoscutul ocol de la fileu. Pentru cei ce l-au văzut numai la tv, dacă e poziționat în teren de aceeași parte cu locul unde are rachetele și prosoapele, se duce drept, dacă e în cealaltă, în pauzele dintre ghemurile vine spre jumătatea fileului și apoi ocolește prin dreptul arbitrului de scaun.
Ca în cei peste 20 de ani de carieră, se așază, se odihnește și face planul să recupereze breakul. Toți credeam încă în capacitățile lui, inclusiv fotografii.
Lehecka e prea puternic, servește cu o viteză de 230 km la oră. Mingile lui sunt imposibil de ajuns.
5-7, 0-1 la seturi.
Spaniolul cere pauză de vestiar, pleacă în fugă la în aclamațiile publicului în picioare, care nu concepe ca în setul 2 să nu egaleze.
Revine schimbat, de asemenea în uralele celor ce își doresc să întoarcă.
Cehul începe. Servește bine și puternic, fără șanse pentru spaniol.
Nadal-Lehecka 5-7, 0-1.
În loc de 1-1, se face 0-2, un nou break pentru Jiri.
Rafa nu mai are putere, pare sleit de energie după 23 de ani de carieră, adversarul e din noua generație, e tânăr și deține foarte bine arta jocului.
În timpurile bune, el dădea peste fileu o sută de mingi fără să greșească măcar o dată, reușea chirurgical atâtea lungi de linie milimetrice când într-o parte, când în cealaltă.
De data aceasta precizia e afectată. Greșelile neforțate vin una după alta.
1-2,
1-3.
Salvează inextremis al doilea break. Câteva lovituri măiastre și faptul că nu cedează îi fac pe ai lui să creadă.
2-3,
2-4,
3-4.
Publicul nu vrea să accepte că inevitabilul se poate produce. Se scandează din toate piepturile, se strigă din suflet, Raaafaaa!, Raaafaaa! Dacă s-ar fi măsurat decibelii (acoperișul era tras), vă asigur că s-ar fi bătut recordul pe Manolo Santana.
Aveai impresia că asistăm la o coridă (că tot a fost la meci și un cunoscut toreador spaniol!), în care taurul e Rafa și toreadorul Lehecka. Paradoxal, publicul, de data aceasta, în loc să aplaude și să acompanieze prin uralele ole, fiecare înțepătură primită de taur, oftează, suferă și scapă frânturi de lacrimi.
Xisca avea privirea pierdută. Din momentul în care și-a dat seama că nu mai e nimic de făcut, n-a mai avut tăria să se uită la meci. Își ținea mâna dreaptă la obraz și privea în gol, în timp ce din ochii ei apăreau lacrimi.
Parcă era soția lui Spartacus și asista la răstignirea lui de către romani.
Până și fotografii mei, toți, absolut toți, erau triști, au lăsat armele jos. Știau că de acum nu vor mai avea ocazia să-l pozeze pe cel mai mare jucător pe tierra roja batida
3-5,
4-5
și meci.
Nadal spune adio pentru totdeauna turneului Madrid Open
Xisca e puternică, nici Nadal nu plânge, mama își păstrează cumpătul, Maria Isabel plânge ca un copil și își șterge lacrimile cu un șervețel, întorcându-se cu spatele, să se ascundă de camerele tv și obiectivele fotografilor.
Până și argentinianul Diego Simeone (prezent la VIP), antrenorul celor de la Atletico de Madrid, nu se poate abține și plânge.
Directorul turneului, Feliciano Lopez, îi înmânează un trofeu ca omagiu pentru întreaga carieră.
Asta a fost.
Așa a fost ultimul meci jucat de Rafa Nadal la Caja Magica.
P.S.
Fotografii spaniolii vor fi de azi mai neînsemnați și mai mici. Măreția unui fotoreporter vine și din cine e în cadru. Dacă în pozele tale e Rafael Nadal și tu ești mare. Dacă nu e, nu ești!
Îl vom mai mai vedea pe Nadal la Berlin în meciul de Laver Cup în septembrie.
Mutua Madrid Open continuă. Regele s-a retras.
Florin Bălțătoiu-Madrid, legătura acasă.
Argentinianul Diego Simeone, antrenor Atletico de Madrid
Frumoasa cronica!
Felicitări cehului. A rezistat presiunii și lipsei de fair play atât din partea publicului cât si din partea lui Nadal, care a ajuns să conteste până și o decizie luată pe baza tehnologiei hawk eye.